Infecția HIV de mult nu mai este considerată letală, fiind inclusă în lista maladiilor cronice. Oricum nu este ușor să te resemnezi cu un asemenea diagnostic. În ajutor vin consilierii ”egali” – persoane care deja pot trăi cu HIV și pot învăța și pe alții cum să o facă.
Iaroslava, o femeie din Sanct Petersburg, a aflat despre statutul său HIV pozitiv acum trei ani, după o vizită la medicul infecționist. Diagnosticul nu a surprins-o, deoarece ea utiliza frecvent droguri injectabile împreună cu sora mai mică, care a fost diagnosticată cu HIV încă în anul 2000. Deși înăuntrul său ea era oarecum pregătită pentru un rezultat pozitiv, cuvintele medicului au debusolat-o complet. În ajutor i-a venit mama.
”Îmi amintesc că atunci când am ieșit din policlinică, am telefonat-o pe mama și plângeam. Iar ea mă consola: ”Eu am stomatită de la naștere – aceasta reprezintă imunodeficiența mucoasei. Dar uite că trăiesc cu ea deja atâția ani! Și tu ai o imunodeficiență, doar că este a întregului organism.” Aceste cuvinte m-au calmat, povestește Iaroslava. Am mers la Centrul SIDA și m-am înscris în evidență, iar peste patru luni am început tratamentul ARV (medicamente care încetinesc replicarea virusului și acțiunea lui – nota autorului)”.
Astăzi Iaroslava nu mai utilizează droguri: a parcurs cursul de reabilitare în spitalul narcologic orășenesc și se restabilește după programul ”12 pași”. Lucrează în calitate de consultat ”de la egal la egal” în unul din centrele de suport social pentru familiile și copiii din Sanct Petersburg: responsabilitățile ei sunt legate direct de experiența de viață unică a Iaroslavei.
Sarcina principală a consultantului ”de la egal la egal” este să găsească limbă comună cu femeile HIV infectate care, în virtutea diverselor circumstanțe, au devenit beneficiare ale Centrului. Multe dintre aceste femei sunt speriate de HIV și SIDA și le este frică că mai au de trăit doar câteva luni. Iaroslava le ajută să-și accepte diagnosticul și le referă la instituții medicale specializate sau organizații obștești care lucrează cu persoanele HIV pozitive.
O serie de probleme care apar în lucrul cu femeile HIV pozitive și copiii rezidă în lipsa sau insuficiența consultanților ”de la egal la egal”. Una dintre sarcinile fundamentale ale activității consultatului ”egal” este formarea motivației și aderenței la tratament.