La data de 27 decembrie 2016 au fost prezentate rezultatele studiului: ”Nivelul de reintegrare socială a tinerilor aflați în conflict cu legea penală”.

Scopul studiului este evaluarea eficienței mecanismului național de reintegrare socială a tinerilor aflați în conflict cu legea penală și celor care riscă să ajungă în conflict cu legea.

Realizările cele mai semnificative în dezvoltarea mecanismului pentru reintegrarea socială a persoanelor aflate în conflict cu legea penală sunt:

– Crearea și dezvoltarea sistemului de probațiune în Republica Moldova.
– În 2014 în orașul Florești, a fost inaugurat primul Centru de reabilitare socială a persoanelor liberate de pedeapsă penală din Republica Moldova.
– Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 746 din 26.10.2015 cu privire la crearea Consiliului naţional de coordonare a activităţii de reintegrare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie.

Date statistice:

– Conform Raportului Indicilor Supremaţiei Legii (Rule of Law Index) emis de către World Justice Project în anul 2015, Republica Moldova a fost apreciată la un nivel scăzut a eficienţei sistemelor corecţionale în sectorul justiţiei, înregistrând 0,3 de puncte din cele 1,00 maxim.
– Percepții negative ale populației față de persoanele ex-deținute, plasându-se ca și IDS pe locul trei, după grupurile cele mai respinse de respondenți ca personele LGBT și persoanele care trăiesc cu HIV.
– Numărul beneficiarilor (condamnaţilor) aflaţi în supravegherea sistemului de probaţiune sa ridicat în anii 2010- 2015 de la 13000 pâna la 18000.
– Solicitări de a participa la programele probaţionale din totalul beneficiarilor (condamnaţilor) aflaţi în supravegherea sistemului de probaţiune este mai mic de 1 %
– Cheltuielile pentru o persoană aflată în evidenţa organelor de probaţiune constituie în jur de 4 lei/zi, cuprinzînd cheltuielile de personal, formare profesională a personalului, cheltuieli de infrastructură, în special pentru programe probaţionale, echipament, locaţiune a oficiilor etc., pe când cheltuielile pentru un deţinut aflat în penitenciar se ridică la aproximativ 160 de lei/ zi.
– În 2016 se dețin în total 6485 oameni, din ei 56% (3618 persoane) a două dată și mai mult, prima dată 44% (2867 persoane). Caracteristica după vârstă, tin totalul deținuților, tinerii cu vârsta între16-30 ani constituie – 36% (2350 persoane),
– Numătul persoanelor eliberate din locurile de detenție la 1 noiembrie: 2014-950 persoane; 2015-1015 persoane; 2016-1230 persoane.
– Contracte de acordare a asistenţei psiho-sociale persoanelor liberate din locurile de detenţie constiuie circa 1 % din totalul persoanelor eliberate din locurile de detenție.

” Pentru noi este foarte important să înțelegem și să realizăm că în fața societății există o provocare: în fiecare tânăr aflat în conflict cu legea să fie văzută nu crima comisă, dar o persoană care are nevoie de un ajutor complex, pentru a avea posibilitatea de a se confrunta cu cauza ce la împins să comită o crimă… ”- a comentat Cearanovski Constantin, președintele Asociației Obștești ”Generația cu Inițiativă”.
În cadrul studiului au fost depistate provocările de bază cu accentul pe tineret:

– Abordarea resocializării cu accent pe caracteristicile de vârstă și separarea tinerilor ca o categorie aparte;
– Desvoltare programelor corecționale cu accentul pe nevoile tinerilor;
– Informarea despre serviciile de resocializare, ridicarea prestigiului și atractivității lor;
– Consolidareastructurii de coordonare și parteneriate pentru oferirea unui ajutor complex în resocializarea tineretul aflat în conflict cu legea.

«Unul din obiectivele de bază, pentru diminuarea nivelului recidivei și îmbunătățirea eficacității resocializării a persoanelor aflate în conflict cu legea, este dezvoltarea unui parteneriat multilateral pentru oferirea unei asitențe cuprinzătoare și complexe ce se bazează pe necesitățile subiecților noștri… Unul din instrumentele importante pentru dezvoltarea structurii probațiunii este ”Strategia de dezvoltare a sistemului probațiunii pentru anii 2016 – 2020”» a comentat -Mărgărint Sergiu, director adjunct al Inspectoratului Național de Probațiune”.

Acest studiu este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa Comună a Șanselor Egale pentru Tineri” coordonat de către Consiliul Național al Tineretului din Moldova cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

Acest studiu este prezentat pe 27 decembrie, în prezentare au participat:
– Ana Indoitu, Consiliul Național al Tineretului din Moldova
– Sergiu Mărgărint, director adjunct al Inspectoratului Național de Probațiune
– Constantin Cearanovski, A.O. Generația cu Inițiativă
– Climenco Maxim, tânărul cu experiența conflictului cu legea.