12 ONG-uri și experți au apelat la Parlament, solicitând eliminarea problemelor grave din proiectul de lege privind substanțele psihoactive
18 Май 2026
Astăzi, 18 mai 2026, 12 organizații neguvernamentale și experți au adresat Parlamentului o petiție prin care solicită eliminarea problemelor grave din proiectul de lege represiv nr. 104 privind substanțele psihoactive
Analiza detaliată a proiectului de lege nr. 104 din 01.04.2026, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne, scoate în evidență atât anumite intenții legitime ale statului, cât și deficiențe conceptuale severe care generează o profundă îngrijorare în rândul societății civile din perspectiva drepturilor omului, impactului social, juridic și de sănătate publică.
Susținem ferm eforturile autorităților de combatere a traficului ilegal, de „reducere a ofertei” de substanțe psihoactive și de tragere la răspundere penală a rețelelor criminale organizate. Persoanele, care obțin profit din distribuția de droguri și aduc în mod conștient prejudicii sănătății altora, trebuie să fie trase la răspundere. Combaterea criminalității organizate în acest domeniu reprezintă un obiectiv legitim și esențial pentru asigurarea sănătății publice și securității.
Totodată, ne preocupă în mod deosebit faptul că pentru „reducerea cererii” de substanțe proiectul de lege propus consolidează o abordare represivă față de persoanele care suferă de dependență, inclusiv tinerii. O asemenea abordare contravine obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova în cadrul ONU, Consiliului Europei și UE.
În acest context, vă solicităm să examinați argumentele noastre structurate privind impactul sistemic negativ al acestui proiect de lege și propunerile de modificare a proiectului de lege.
Probleme conceptuale majore și impactul social negativ
Considerăm necesar să atragem atenția asupra riscurilor majore pe care proiectul de lege nr. 104 le comportă pentru societate, care nu au fost menționate și analizate în Nota de Fundamentare a proiectului de lege.
- Ignorarea standardelor ONU, CoE și Uniunii Europene și a dovezilor științifice. Abordarea represivă contravine direct obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova în cadrul ONU și al Consiliului Europei, precum și standardelor UE (Strategia EU în domeniul drogurilor), care abordează dependența ca o problemă de sănătate publică, nu ca o crimă, care pun accentul pe medicina bazată pe dovezi și pe protecția drepturilor omului. Datele științifice demonstrează că intensificarea măsurilor represive nu reduce consumul, ci doar împinge fenomenul în zone mai puțin vizibile și mai greu de controlat. Acest fapt va genera un grup vulnerabil „invizibil” pentru instituțiile statului, ducând inevitabil la un nou val de epidemii de HIV, hepatite și tuberculoză.
- Criminalizarea persoanelor cu dependentă. Proiectul de lege nu realizează o distincție clară între exponenții crimei organizate și persoanele cu dependență. În redacția actuală, pacienții cu o diagnoză medicală de dependență sunt tratați exclusiv ca infractori.
- Criminalizarea tinerilor. Datele statistice confirmă că profilul predominant al celor atrași la răspundere penală în legătură cu drogurile este reprezentat de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, de cele mai multe ori fără antecedente penale și pentru păstrarea cantități nesemnificative de substanțe. Înăsprirea pedepselor pentru păstrare fără scop de comercializare riscă să distrugă viitorul mai multor tineri, generând marginalizare, stigmatizare profundă și recidivă, în loc să ofere soluții reale de sprijin și reintegrare socială.
- Dezvoltarea „incubatorului” de cadre pentru crima organizată. Mediul penitenciar va deveni un spațiu ideal pentru recrutare: încarcerarea persoanelor cu dependență, în special tinerii, care nu au un trecut infracțional, îi va transforma pe aceștia în victime sigure pentru criminalitatea organizată. Autoritățile vor facilita, de facto, fluxul de „cadre noi” către grupările și rețelele criminale organizate, creând riscuri pe termen lung pentru siguranța publică.
- Colapsul sistemului penitenciar. Sistemul penitenciar al Republicii Moldova se confruntă deja cu supraaglomerare, având o capacitate limitată la aproximativ 6500 de persoane. Încarcerarea persoanelor cu dependentă va genera un aflux masiv de noi condamnați fără un trecut infracțional, provocând colapsul sistemului și declanșarea unor plângeri justificate la CtEDO privind condițiile de detenție.
- Ineficiența economică. Conform datelor din anul 2025, întreținerea unui deținut costă bugetul public de 5,5 ori mai mult decât furnizarea serviciilor de reducere a riscurilor și de reabilitare persoanelor cu dependență în condiții de viață în comunitate, reprezentând o cheltuire inutilă și ineficientă a banilor publici.
Propuneri de modificare cheie
Pentru a asigura respectarea drepturilor omului, protecția sănătății publice, respectarea principiilor previzibilității și certitudinii juridice, solicităm modificarea textului proiectului de lege nr. 104 conform următoarelor:
- Decriminalizarea persoanelor cu dependență
● La Codul Contravențional solicităm abrogarea integrală a art. 85, întrucât acesta vizează pedepsirea exclusiv a persoanelor cu dependență. Organizația Mondială a Sănătății a clasificat dependența drept o boală încă din 1969, iar aceste persoane au nevoie de tratament, nu de pedepse. De asemenea, prevederile actualului art. 85 au fost deja recunoscute ca fiind discriminatorii de către Consiliul pentru egalitate prin Avizul consultativ nr. 204/24 din 13 martie 2025.
● La Codul Penal, art. 217⁵ privind consumul public, solicităm abrogarea acestui articol și transferarea răspunderii pentru consumul public din domeniul penal în domeniul contravențional. Gradul de pericol social al consumului public de substanțe este comparabil cu cel al consumului de alcool în locuri publice (art. 355 Cod Contravențional), prin urmare, sancțiunile trebuie să aibă un caracter educativ, nu penal. Totodată, solicităm excluderea „penitenciarelor” din lista locurilor publice de consum. Penitenciarul este un spațiu aflat deja sub controlul deplin al statului. Sancțiunile penale suplimentare aplicate în interiorul instituțiilor de detenție nu fac decât să blocheze implementarea programelor vitale de reducere a riscurilor și a intervențiilor medico-sociale. Trebuie să fie clarificată noțiunea de „organizarea consumului”, pentru a exclude sancționarea simpla prezență a unor persoane într-un spațiu privat în scop de consum în comun, în lipsa intenției de comercializare.
- Respectarea principiilor de previzibilitate și certitudinii juridice, excluderea formulărilor vagi în Codul Penal
● La art. 217 privind circulația fără scop de înstrăinare, solicităm excluderea sintagmei „sau în alte locuri publice” din lit. c) alin. (3). Normele penale trebuie să fie clare și previzibile. O formulare largă lasă un spațiu neacceptabil pentru interpretări arbitrare.
● La art. 217³ privind materialele și utilajele, solicităm excluderea sintagmei „sau efectuarea oricăror alte operațiuni” din alin. (1) și excluderea sancționării operațiunilor efectuate în scopul uzului și consumului personal. Sintagma actuală este excesiv de generală și încalcă principiile previzibilității și certitudinii juridice. Totodată, având în vedere că pedepsele propuse au fost majorate la 5-7 ani de privațiune de libertate, este crucial să se evite situațiile în care persoanele cu dependență sunt condamnați ca producători clandestini pentru deținerea unor instrumente rudimentare de uz propriu.
● La art. 219 privind spelunci, solicităm completarea Codului Penal cu definiția a noțiunii de „speluncă” (preluată din Hotărârea Plenului CSJ nr. 2/2011), introducând sintagma „amenajată pentru consumul sistematic ilegal”. Această precizare este absolut necesară pentru a exclude orice dubiu sau interpretare abuzivă care ar putea asimila instituțiile medicale unde se administrează legal terapia de substituție (metadonă/buprenorfină) cu niște „spelunci”.
- Orientarea Codului Penal către combaterea narcotraficului (scopul de comercializare)
● La art. 217¹ privind circulația în scop de înstrăinare, în alin. (2), solicităm substituirea cuvântului „înstrăinare” cu „comercializare” și excluderea sintagmei redundante de la finalul alineatului. Termenul actual de „înstrăinare” include orice formă de transfer gratuit (de exemplu, împărțirea unei țigări sau a unei doze între persoane dependente în timpul consumului în comun). Această confuzie conceptuală riscă să aplice pedepse devastatoare (închisoare de la 6 la 10 ani) unor simpli consumatori, în loc să lovească în marii distribuitori. Scopul firesc al articolului 217¹ este combaterea rețelelor comerciale bazate pe profit. De asemenea, cerem excluderea cuvântului „penitenciarelor” și a sintagmei „sau în alte locuri publice” din lit. c) alin. (4) din considerente similare de previzibilitate, certitudine juridică și asigurarea programelor vitale de reducere a riscurilor și a intervențiilor medico-sociale.
- Renunțarea la atribuirea funcțiilor represive specialiștilor din domeniile sociale
● La art. 218 privind prescrierea ilegală: În alin. (1), solicităm substituirea sintagmei subiective „fără necesitate” cu sintagma „în lipsa indicațiilor medicale”. Această modificare oferă un criteriu strict obiectiv, care permite verificarea acțiunilor medicilor în raport cu ghidurile și protocoalele clinice naționale. În plus, în alin. (4), cerem introducerea mențiunii exprese ca încălcarea regulilor să fie săvârșită în mod „intenționat”, salvgardând personalul medical sau administrativ de răspundere penală pentru simple erori birocratice, omisiuni sau acțiuni din neglijență, care trebuie să rămână în sfera răspunderii disciplinare ori contravenționale.
● Solicităm excluderea integrală a modificărilor ce impun cadrelor didactice, medicilor și asistenților sociali obligații de denunțare și raportare, sub amenințarea privării dreptului de a exercita activitatea profesională pe un termen de la 9 luni la 1 an (proiectele de art. 88¹ și 88² din Codul Contravențional). Această măsură va distruge iremediabil relația de încredere, transformând specialiștii din surse de sprijin în surse de amenințare și mecanisme de supraveghere. De teama sancțiunilor, persoanele cu dependență, inclusive tinerii, vor refuza să mai ceară ajutor psihologic sau medical, generând o masă critică de victime „invizibile” pentru sistemul de protecție a statului. Prin urmare, solicităm renunțarea completă la modificarea Legii ocrotirii sănătății, Legii asistenței sociale, Codului Educației, precum și la introducerea noilor articole 88¹ și 88² în Codul Contravențional.
Recomandările detaliate privind modificarea proiectului de lege nr. 104 sunt prezentate în Anexa nr. 1 la această adresare.
Pe baza argumentelor expuse mai sus, intervenim către Parlamentul Republicii Moldova cu următoarele solicitări:
- neaprobarea proiectului de lege nr. 104 în versiunea actuală;
- revizuirea proiectului de lege nr. 104 cu implementarea recomandărilor societății civile prezentate în această adresare și în Anexa nr. 1;
- trimiterea proiectului de lege pentru expertizarea către organizațiile internaționale: ONU, Consiliul Europei (Grupul Pompidou) și Uniunea Europeană (Agenția EU privind Drogurile - EUDA).
Salutăm organizarea consultărilor publice privind proiectul de lege nr. 104 în Parlamentul Republicii Moldova, care au avut loc la 12 mai 2026. Suntem pe deplin dispuși să continuăm un dialog constructiv cu Parlamentul Republicii Moldova pentru a identifica soluții legislative echilibrate, care să respecte drepturile omului și să consolideze siguranța publică.
Cu deosebit respect,
Membrii Comitetului populațiilor cheie afectate (KAP Moldova), organizațiile semnatare și experti.