Republica Moldova întreprinde acțiuni climatice pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și recent a devenit a patra țară din lume care a prezentat cea de-a doua contribuție națională determinată (CND2) în, elaborată cu sprijinul UE și al PNUD. Astfel, Moldova și-a stabilit contribuția la realizarea acestui obiectiv.
Dacă în prima CND Moldova s-a angajat să reducă emisiile necondiționat cu până la 67% față de anul 1990, acum ambiția a crescut până la 70% necondiționat sau 88%, dacă țara va avea acces la tehnologii și resurse financiare la costuri reduse.
CND actualizată estimează pierderile cauzate de încălzirea globală și fenomenele meteo extreme asociate la cca 1,3 miliarde de dolari anual către 2050, dacă nu vor fi întreprinse măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Potrivit unei estimări a Băncii Mondiale, Moldova este cea mai vulnerabilă țară din Europa la schimbările climatice.
Cel mai probabil e că Moldova va fi afectată de trei tipuri de impacturi climatice:
1. Creșterea temperaturii;
2. Modificări ale regimurilor de precipitații; și
3. Creșterea aridității climei, asociate cu amplificarea frecvenței și intensității evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi valuri de căldură, înghețuri, inundații, furtuni cu ploi abundente și grindină, secete grave.
Cele mai negative proiecții arată că temperatura medie anuală va crește cu aproape 6 grade Celsius, iar precipitațiile se vor reduce cu peste 25% anual către 2100, indicele de zile uscate consecutive va crește cu până la 17%, ca și ariditatea solului. Toate acestea vor duce la scăderea producției alimentare și vor avea un impact negativ asupra sănătății și nivelului de viață.
De ce este nevoie de creșterea ambiției și eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice în noile Contribuții Naționale Determinate?
Necesitatea este evidentă, pentru că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) ar trebui să fie de trei ori mai mici decât cele asumate în primele CND, pentru a menține încălzirea globală în limitele a 2° C și de cinci ori mai mici, și mai necesar de 1.5° C. Dacă nu se va limita încălzirea globală,se poate înregistra o creștere bruscă a evenimentelor neașteptate și catastrofale.
Ce putem face pentru a atenua impactul schimbărilor climatice?
Deși Moldova și-a redus deja emisiile cu 68% față de 1990, după anul 2000 acestea au început să crească în medie cu 3,4% pe an, iar în ultimul deceniu, ritmul de creștere a emisiilor s-a redus la 0,12% pe an. Intensitatea emisiilor în Moldova este totuși una dintre cele mai înalte printre economiile în tranziție din Europa Centrală și de Est – cca 1,9 kg CO2 pe unitate PIB real. Astfel, potențialul de atenuare este încă unul ridicat și în fiecare dintre cele patru sectoare urmează a fi depuse eforturi consistente pentru reducerea în continuare a emisiilor.
În CND2 a Moldovei sunt enumerate prioritățile care urmează a fi înfăptuite de Moldova:
-
Realizarea politicilor, sporirea cunoștințelor și dezvoltarea capacităților;
-
Informație îmbunătățită despre climă;
-
Gestionarea integrată a riscurilor de dezastre;
-
Adaptarea la schimbarea climei la nivel de comunitate;
-
Adoptarea și transferul de tehnologii;
-
Finanțarea adaptării la schimbările climatice;
-
Implicarea sectorului privat în constituirea rezilienței la schimbările climatice;
-
Aspecte de gen.
Anul 2020 este crucial pentru acțiunea climatică
Oamenii de știință din întreaga lume au lansat mesajele critice, iar timpul trece. În aceste zile, o nouă și neașteptată situație de urgență a schimbat dramatic viața și încă urmează să înțelegem și să evaluăm impactul social și economic deplin al pandemiei COVID-19. Această criză ar putea oferi ocazia neașteptată de a regândi dezvoltarea economică pe temelii noi, ecologice și cu emisii scăzute.
Acordul de la Paris, semnat în 2015, este principalul acord internațional în domeniul climei, prin care țările lumii s-au angajat să mențină încălzirea globală către sfârșitul acestui secol sub 2°C față de perioada preindustrială și își stabilesc contribuția la realizarea acestui obiectiv, Contribuțiile Naționale Determinate sau CND. La momentul aderării la Acordul de la Paris, țările semnatare au depus primele CND, care urmează a fi actualizate o dată la fiecare cinci ani până în anul 2030, iar 2020 este anul în care urmează a fi prezentate noile Contribuții Naționale Determinate.