Dacă simțiți că la serviciu colegii încearcă să vă oblige să plecați din colectiv, este foarte probabil că sunteți victima bulling-ului sau mobbing-ului. Cu alte cuvinte sunteți obiectul unei persecuții cu scop determinat (asemenea hăituirii unui vânat). Mai detaliat despre cauzele acestui fenomen și reacția de răspuns la acesta, ne povestește Anastasia Covrova, psihologul Asociației Obștești ”Mamele pentru Viață”.
Ce mai înseamnă și aceasta?
Bulling-ul (din engleza ”bully” – huligan, bătăuș, agresor) și mobbing-ul (din engleza ”mob” – mulțime, gloată) – este un tip de comportament față de unul dintre colaboratori fie din partea colegilor, fie din partea subalternilor, fie din partea conducătorului. Acesta poate fi caracterizat drept o persecutare cu scop determinat al unei persoane, care subminează reputația și demnitatea umană a acesteia. Scopul este unul singur – să forțeze persoana să plece de la locul de muncă pe care îl deține sau dintr-un anumit colectiv. Mulți numesc acest fenomen și hăituire (asemenea unui animal la vânătoare). Diferența principală dintre bulling și mobbing rezidă în următoarele: bulling-ul este intimidarea din partea unei singure persoane, pe când mobbing-ul – din partea unui grup de oameni.
Cum să-l recunoaștem?
Este bine să te orientezi după propriile percepții. Există o regulă comună: dacă cel puțin o dată pe săptămână timp de jumătate de an te confrunți cu manifestările enumerate mai jos, acesta poate fi calificat drept mobbing sau bulling.
Manifestările persecuției pot fi atât verbale, cât și neverbale, de exemplu, priviri sau gesturi disprețuitoare, ignorarea, evitarea contactului vizual, critica permanentă, neconstructivă, ironizarea, calomnia, bârfele, zvonurile, tăinuirea unei informații importante, furnizarea unor informații false, prejudicierea sănătății. Cu alte cuvinte, când o persoană sau un grup de oameni îi pun bețe în roate și fac tot posibilul pentru ca colaboratorul respectiv să nimerească în situații neplăcute, să nu facă față obligațiilor de serviciu, să apară într-o lumină ridicolă și prostească, să fie în centrul bârfelor și zvonurilor. Toate aceste acțiuni sunt îndreptate împotriva persoanei, împotriva onoarei, demnității și reputației acesteia.
Ce este de făcut?
Depinde de situația concretă. Cel mai universal sfat este să demisionați, deoarece dacă bulling-ul sau mobbing-ul provine de la colectiv sau de la șef, va fi foarte greu de înfruntat. Dacă însă sunteți intimidat de o singură persoană, ați putea încerca să schimbați situația. Dacă sunteți un novice, există probabilitatea că bulling-ul este determinat de faptul că nu vă încadrați în cadrul general acceptat de ei sau în tradițiile înrădăcinate deja în colectiv. În acest caz, cel mai bine este vă mă mențineți verticalitatea, dar fără a ieși prea mult în evidență, deoarece orice colectiv este un sistem care se auto-protejează de schimbări și acesta este un lucru firesc. Dacă sunteți un colaborator cu experiență, însă din anumite motive v-ați confruntat cu mobbing-ul sau bulling-ul, ar trebui să analizați care este cauza acestei atitudini.
Ați putea soluționa problema în felul următor: timp de câteva săptămâni notați într-o agendă toate atacurile, ironizările, toate situațiile neplăcute care vă umilesc, care subminează reputația dumneavoastră. Străduiți-vă ca aceste notițe să conțină fapte concrete: cine și ce a spus, cum a reacționat. Apoi analizați încercând să înțelegeți de ce cutare sau cutare persoană a procedat în felul acesta. După analiza tuturor cauzelor posibile, propuneți eventuale soluții la situația creată și mergeți cu îndrăzneală la șef pentru a soluționa conflictul creat. De fapt, nimeni nu este interesat ca în cadrul colectivului să existe asemenea probleme, fiindcă oamenii nu mai lucrează, scade eficacitatea muncii lor, relațiile devin tensionate și toate acestea prejudiciază serios procesul de muncă.
Dacă ați identificat cine este adevăratul instigator al persecuției, încercați să stabiliți și să mențineți contactul cu el. Apropiați-vă de el după un sfat, implicați-vă într-un proiect comun. S-ar putea ca în felul acesta, în cadrul unei comunicări mai apropiate, să vă dați seama care este cauza atitudinii lui negative și să faceți tot posibilul ca aceasta să se schimbe.
Un alt sfat: conjugați-vă eforturile cu alți adepți și acționați împreună coordonat. Atunci când sunteți mulți, vă va fi mult mai simplu să vă împotriviți presiunii psihologice și să faceți față situației dificile.
De ce se întâmplă așa?
Este important să realizăm că în cauzele hărțuirii există o premisă peste care se suprapun motive sociale și psihologice. Drept premisă poate servi distribuirea neclară, vagă a obligațiilor și a încărcăturii, dublarea sarcinilor și a responsabilităților, mecanismul confuz de luare a deciziilor. De asemenea, bulling-ul poate fi determinat de tipul de conducere, spre exemplu când decizia șefului depinde de dispoziția lui. Toate acestea luate împreună perturbează buna funcționare și activitatea colectivului.
Cu privire la cauzele socio-psihologice, la acestea se atribuie cea mai banală invidie, instabilitatea poziției/funcției, lipsa încrederii în sine, conflictele nesoluționate, dorința de a se autoafirma pe seama altora, diferite temeri, de exemplu, frica de a pierde serviciul, intimidarea din partea persoanelor în etate care, din principiu, nu acceptă pe începători sau pe cei mai tineri, precum și lipsa acceptării acelor care se disting prin orientarea sexuală, confesiunea de credință, naționalitate, particularități fizice, statut social etc.
Suplimentar la cauzele enumerate, aș vrea să mențonez că hărțuirii poate fi supusă persoana care pe neașteptate a fost desemnată șef peste acei printre care a lucrat cândva. Sau, spre exemplu, șeful evidențiază și apreciază pe cineva prea evident.
Ce consecințe poate avea?
Omul este o ființă socială, adică noi oricum avem nevoie de un colectiv. Iată de ce omul întotdeauna tinde să respecte normele general acceptate, să fie în colectiv, fiindcă în fiecare dintre noi există o înțelegere instinctivă a faptului că în această lume doar împreună vom putea supraviețui și dacă te separi, ești pierdut.
De aceea, atunci când persoana este hărțuită, începe să se încordeze și emoțional, și fizic. Toate acestea duc la probleme serioase de sănătate, printre care poate fi depresia, de la forma ușoară la cea severă, diferite nevroze, sindromul oboselii cronice, precum și sindromul ”neputinței învățate”, adică când omul înțelege că orice ar face, nimic nu îl va ajuta să iasă din situația în care s-a pomenit. Printre cele mai grave consecințe ale hărțuirii este suicidul/omorul.
Ce aș putea face dacă cineva dintre apropiați se confruntă cu hărțuirea?
Cel mai simplu lucru este să-i propuneți să discutați situația creată: ”Știi, situația cu care te confrunți seamănă cu hărțuirea. Hai să discutăm, să analizăm, să vedem care este cauza și ce putem face?”. Nu lăsați omul să sufere în singurătate, fiindcă atunci când ești singur, există riscul să nu apreciezi corect situația.
Ar trebui să îl sfătuiesc să demisioneze?
Trebuie să-i dați de înțeles să starea propriei sănătăți este mai importnată decât orice serviciu și fiecare om are întotdeauna soluția de a demisiona și a-și găsi un loc potrivit în altă parte. Oamenii însă sunt diferiți și uneori trebuie să spunem aceste lucruri mai categoric. Un asemenea format de discuție se potrivește, mai ales, pentru persoanele cu autoapreciere scăzută, care sunt încredințate că anume acest serviciu și anume acest colectiv sunt cele mai importante lucruri din viața lor.
Ce să fac ca să nu devin eu însumi omul care intimidează și hărțuiește pe alții?
Dacă cineva vă enervează peste măsură, vă irită sau chiar vă scoate din sărite, încercați să răspundeți la întrebarea: De ce? Ce anume vă irită în persoana respectivă? Cauza s-ar putea ascunde în faptul că în comportamentul acestei persoanei vedeți reflectarea propriilor calități negative, fie comportamentul acestei persoane vă amintește de cineva din trecut care vă enerva la fel de mult. Uneori cauza iritării constă în faptul că sunteți nevoit să admiteți, să tolerați și să răbdați un asemenea comportament în virtutea structurii ierarhice. Pentru a clarifica motivul atitudinii negative pe care o aveți față de cineva, trebuie să fii foarte sincer cu tine însuți. Sfatul meu este ca într-o asemenea situație să vă consultați cu cineva, preferabil cu un psiholog.