The Lancet Countdown raportează: „Viața fiecărui copil născut astăzi va fi afectată foarte mult de schimbările climatice.”
Monitorizarea progresului în domeniul sănătății și a schimbărilor climatice reprezintă un efort internațional comun, realizat de 35 de instituţii academice și agenții ONU de pe toate continentele pentru a urmări și monitoriza riscurile pentru sănătate asociate schimbărilor climatice. Anual este publicată o evaluare a stării schimbărilor climatice și a sănătății umane.
Raportul global din 2019 „urmărește relația dintre sănătate și schimbările climatice în cinci domenii-cheie și 41 de indicatori”, a declarat site-ul web al raportului. El este însoțit de rapoarte specifice fiecărei țări, în care datele indicatorilor globali sunt aplicate politicilor și impactului din țara respectivă.
Principalele rezultate ale raportului de anul trecut au relevat natura impactului potențial al mai multor boli, căldurii extreme, fenomenelor meteorologice extreme și insuficienței alimentare.
„Noi urmărim apariția pe scară largă a căldurii extreme”, a spus dr. Jeremy Hess.
Aceste fenomene climatice au un efect direct și indirect asupra sănătății mondiale, consecințele variind de la traume și boli până la deces. Oamenii pot fi afectați de schimbările climatice în urma fenomenelor meteorologice extreme și a schimbărilor de calitate a aerului, a reducerii disponibilității alimentare și a migrației. Impactul acestor evenimente asupra sănătății pot include o susceptibilitate mai mare la îmbolnăviri, malnutriție și stres mental, datorat circulării și expunerii profesionale.
Deși schimbările climatice afectează sănătatea tuturor, noi simţim acest efect în moduri diferite.
Grupurile vulnerabile includ persoane în vârstă, oameni săraci din țările lumii a treia, persoane cu boli mintale etc.
„Oricine are nevoie de îngrijire de la o altă persoană, este mai vulnerabil faţă de impacturile anormaliilor climatice”, a spus Hess.
Se așteaptă ca copiii să fie grav afectați de aceste efecte asupra sănătății, datorită sensibilității lor fiziologice ridicate, expunerii mai mari la impactul condițiilor meteorologice și climatice și incapacității lor de a lua măsuri de protecție și de a controla propriul mediu.
Raportul oferă exemple a modului în care schimbările climatice dăunează sănătății copilului, monitorizând daunele din perioada aflării lui în uter până la adolescență și după aceasta. De exemplu, raportul a constatat că în 152 din 196 de țări în perioada 2015-2018, a existat o creștere a expunerii zilnice a populației la incendii forestiere, comparativ cu 2001-2004.
O creștere a numărului de incendii forestiere contribuie la poluarea cu carbon și, ca urmare, la deteriorarea calității aerului și la creșterea temperaturii. Acest lucru poate duce complicații în timpul sarcinii, cum ar fi nașterea prematură, greutatea scăzută la naștere și moartea neonatală. Organele în curs de dezvoltare sunt mai puțin capabile să își controleze temperatura, din acest motiv un copil expus la căldură extremă are un risc mărit de îmbolnăviri legate de căldură, impact de căldură fatală și acutizări ale bolilor cardiace și pulmonare.
Schimbările climatice pot afecta, de asemenea, capacitatea unui copil de a funcționa normal în viața de zi cu zi. Calitatea proastă a aerului poate deteriora creierul în curs de dezvoltare și poate provoca atacuri de astm mai frecvente. Expunerea la căldură extremă limitează capacitatea de a gândi, de a face sport și de a avea rezultate bune la școală și la locul de muncă și, de asemenea, reduce potențialul de activitate în aer liber.
S-a depus efort, cât individual, atât și global, pentru a menține creșterea temperaturii „semnificativ mai mică de 2 grade Celsius”, după cum afirmă Acordul de la Paris. Cu toate acestea, faptele arată că economia mondială nu mai funcționează în mod obișnuit, orientat spre beneficiile capitaliste și producție, dar nu face suficient pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
„Inițiativa Pozitivă” reamintește câteva modalități de a contribui individual la schimbările climatice:
- eventuala abstinență de la achiziționarea de bunuri în ambalaje de plastic și utilizarea plasticului împreună cu prelucrarea deșeurilor uscate (în mod ideal, principiul zerowaste);
- favorizarea alimentelor vegetale în regimul alimentar (în mod ideal - veganism), dacă sănătatea permite și dacă în locul dvs. de trai puteți găsi produsele potrivite;
- upcycling-ul în gospodărie - reutilizarea lucrurilor și obiectelor cu un alt scop (un exemplu banal – utilizarea tricourilor uzate drept cârpe);
- căutarea de lucruri noi mai mult în magazinele second-hand decât magazinele obișnuite;
- schimbul de lucruri, donarea hainelor la târgurile de caritate sau direct celor nevoiași, la magazine second-hand;
- alegerea transportului public (în mod ideal a celui electric: troleibuze, tramvaie) în locul celui personal, fără a mai menţiona cea mai ecologică opțiune - bicicleta.
Traducere: Dan Eruşevschi
