Știți ce este imunitatea? Cum funcționează? V-ați gândit vreodată de ce anume avem nevoie de ea? Noi ne-am întrebat ce este sistemul imunitar și am decis să scriem un articol despre el, pornind de cinci din cele mai răspândite mituri despre imunitate. Sperăm că după citirea acestui articol imunitatea voastră va fi mai puternică și mai rezistentă.
Imunitatea de protejează de boli.

Oamenii cu imunitate puternică se îmbolnăvesc mai rar, iar cei care au un sistem imunitar mai slab, respectiv, mai des.

Sistemul imunitar al organismului îndeplinește un spectru larg de funcții. El protejează organismul nostru nu doar de viruși și bacterii care provoacă răceala, grupa, angina și alte boli ale sistemului respirator. Pe lângă aceasta, sistemul nostru imunitar poate proteja organismul nostru de organele transplantate, de exemplu. Iată de ce persoanelor cărora li s-au transplantat organe, li se prescriu pe termen lung medicamente imunosupresoare, care atenuează sau suprimă acea parte a imunității care este responsabilă de atacul asupra țesuturilor ”străine”. În plus, imunitatea poate proteja organismul de sine însuși, percepând propriile țesuturi ca fiind străine și deteriorându-le. În acest caz la persoana respectivă apar boli autoimune. Cea mai cunoscută maladie din acest grup este artrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic, scleroza multiplă, și, posibil, psoriazisul.

În ceea ce ține de frecvența maladiilor care afectează o persoană, această cifră depinde de o mulțime de factori individuali. În medie, se consideră că o persoană se îmbolnăvește până la 5-6 ori pe an dacă este o persoană casnică și până la 10 ori pe an, dacă are o viață socială activă. Copiii se îmbolnăvesc mai des, întrucât ei uită sau nu cunosc despre respectarea regulilor elementare de igienă.

Imunitatea este ceva neînțeles și de nedescris.

De fapt, imunitatea are organe centrale – măduva osoasă și timusul (glandă endocrină). În măduva osoasă se produc celule care, în consecință, devin apărătorii organismului nostru – este vorba despre limfocitele B și limfocitele T. Limfocitele B rămân în măduva osoasă și anume aici învață acele funcții pe care le vor manifesta ulterior protejându-ne de boli. Limfocitele T se deplasează din măduva osoasă prin sistemul circulator spre timus, unde învață să deosebească și să distrugă celule străine pentru organism.

Ganglionii limfatici și splina sunt organele periferice ale imunității. În afară de aceasta, celulele imunitare (formațiunile limfoide) se conțin în toate mucoasele organismului nostru: în cavitatea bucală, nazală, pe ochi, în vagin, vezica urinară, intestine etc. Iată de ce, de exemplu, ginecologii nu recomandă femeilor să facă spălături vaginale fără necesitate, or, astfel, se deteriorează microflora naturală a vaginului și infecția pătrunde mai repede înăuntru.

Imunitatea poate fi antrenată. Pentru aceasta trebuie administrată tinctură de echinacee, de mâncat lămâie și, neapărat, ceapă cu usturoi.

În primul rând, cea mai mare parte a imunității organismului o constituie așa numita imunitate înnăscută. Imunitatea înnăscută reprezintă capacitatea organismului de a percepe și a răspunde la pătrunderea în el a diverșilor viruși și microbi. Cealaltă parte este imunitatea dobândită. Asupra imunității dobândite o influență majoră o are alăptarea la sân care conține anticorpi ce contribuie la protecția copiilor de cele mai răspândite boli ale copilăriei, precum sunt diareea și pneumonia, acestea fiind două cauze principale ale mortalității infantile în lume. În plus, imunitatea se produce de fiecare dată când persoană se îmbolnăvește de o boală oarecare. Mulți se interesează de ce, în acest caz, răcim atât de des? Deoarece în prezent există peste 200 de viruși care provoacă răceala. Pentru a ne îmbolnăvi de toți 200 nu ne-ar ajunge o viață întreagă.

Încă o componentă importantă a imunității dobândite este imunizarea (vaccinarea). De menționat că vaccinurile în sine nu ne protejează împotriva bolilor, ci doar contribuie la producerea imunității împotriva virușilor și bacteriilor care provoacă o anumită boală.

În ceea ce privește vitamina C care se conține în citricele pe care le bem cu toții imediat toți ce ne îmbolnăvim, aceasta, fără îndoială, este un antioxidant foarte puternic. Însă această vitamină poate veni în ajutorul sistemului imunitar să facă față răcelii doar dacă este administrat într-o doză enormă, care poate deveni letală. Vitamina C este un acid care, administrat în doze mari, poate provoca ulcer stomacal sau insuficiență hepatică și, în consecință, duce la deces. Dacă e să ne referim la mijloacele naturiste de tratament, eficacitatea nici uneia dintre ele până astăzi nu a fost devenită științific. Cele trei balene care întăresc organismul sunt somnul, alimentația corectă și exercițiile fizice.

Dacă imunitatea este slabă, adresează-te specialistului imonolog. Acesta îți va face o imunogramă și te va ajuta să-ți întărești imunitatea.

Imunograma și investigația statutului imunitar se prescrie doar atunci când această analiză poate confirma sau infirma presupusul diagnostic al medicului. În caz contrar, e mai bine să nu o faci, deoarece unele modificări ale indicilor pot induce și mai mult în eroare și provoca noi probleme.

Există așa-numitele ”12 porunci ale imunologului clinic” – ele recomandă specialiștilor să atragă o atenție deosebită pacientului sau să îl refere la imunolog pentru consultație. Pentru adulți – dacă
s-a îmbolnăvit pe parcursul anului de șase ori, iar pentru copii mai mult de opt ori de otită catarală sau mai mult de două infecții bacteriene sub forma pneumoniilor, otitelor purulente, anginelor. Un simptom alarmant sunt, de asemenea, procesele cutanate recurente sun forma streptococului, furunculelor, abceselor, infecțiilor fungică la adulți și la copiii peste un an, de exemplu, candidoza bucală sau angina fungică. Toate acestea sunt asociate cu tulburările sistemului imunitar și necesită consultația specialistului. Este important de reținut că medicul imunolog ajută altor medici – specialiști să trateze mai eficient pacienții. Atât. Este de menționat că persoanele care se îmbolnăvesc frecvent, care au ganglionii limfatici inflamați, o pierdere în greutate inexplicabilă, febră, diaree și tuse mai mult de o lună consecutiv, trebuie să facă testul la infecția HIV.

Imunitatea slăbește toamna și primăvara din cauza avitaminozei.

În primul rând, avitaminoza este o stare gravă de sănătate, provocată de deficitul profund și îndelungat al unei sau altei vitamine în organism. În prezent avitaminoza autentică se întâlnește rar. De regulă, este vorba despre hipovitaminoză sau polihipovitaminoză. Pentru a ști exact care anume vitamine sunt deficitare, este necesară o analiză foarte costisitoare pentru determinarea nivelului de vitamine în organism. Vitaminele influențează asupra nivelului imunității, însă nu îl formează. De aceea nu merită să primim vitamine ”pentru a ridica imunitatea”.

În ceea ce privește faptul că în perioada rece a anului oamenii se îmbolnăvesc mai des, aceasta se explică prin două motive: 1. Oamenii petrec mai mult timp în încăperi închise, respectiv, sunt supuși într-o măsură mai mare infectării cu viruși și microbi care se răspândesc pe cale aeriană. 2. La temperaturi scăzute, slăbește imunitatea locală. Imunitatea locală presupune insensibilitatea la infecțiile unui organ aparte, de exemplu, ale pielii sau intestinului.

La scrierea articolului s-au utilizat materiale de pe următoarele site-uri:

http://hbr-russia.ru/
http://www.zdorovieinfo.ru/
http://www.aif.ru/
http://medportal.ru/