Sâmbăta trecută, 14 februarie, Comunitatea Terapeutică ”Viața Nouă” a găzduit o întâlnire de creație cu artistul fotograf Alexandru Șibaev și psihologul Irina Groisman. Duetul de creație a oferit băieților o prezentare neobișnuită din lucrări fotografice, fiecare fiind însoțită de versuri.
Băieții care parcurg reabilitarea în cadrul comunității, au manifestat un viu interes față de prezentarea originală a tablourilor fotografice, au discutat pe diferite subiecte, au adresat întrebări și, pur și simplu, au primit o satisfacție estetică de la evenimentul artistic.
Iată ce ne-a relatat psihologul Irina Groisman, care, de fapt, a și fost inițiatoarea acestei întâlniri:
”Ideea acestei întâlniri nu a apărut pe loc gol: timp de doi ani am închegat din tablourile lui Sașa și din versurile mele trei albume: două conțin lucrări despre Moldova, iar al treilea este dedicat Carpaților din Ucraina. Aceste lucrări au prins priză la public și noi am început să fim invitați pentru a prezenta acest proiect în diferite cluburi de creație. Pentru cine și pentru ce o facem? Pentru acei oameni care iubesc frumosul, care doresc să vadă frumosul în ceea ce ne înconjoară. Iar nouă cu Alexandru asemenea întâlniri ne produc bucurie și satisfacție.
Întâlnirea cu acești oameni nu doar ne-a plăcut, ci ne-a atins, literalmente, inima și sufletul. Am vrea să îi vedem din nou, să discutăm cu ei. Sunt oameni interesanți care gândesc și sunt optimiști. În cadrul discuțiilor s-a constatat că avem multe puncte de vedere comune despre viață. Băieții ne-au dăruit parabola lor preferată (scrisă ad-hoc la întâlnire) și comentariile lor privind această întâlnire. Probabil acestea sunt cele mai prețioase cuvinte de recunoștință pe care le-am primit până acum. Ne-a plăcut foarte mult comunitatea – e curat, frumos, organizat gospodărește.
Tuturor băieților care au fost prezenți la întâlnire vreau să le doresc sănătate, noroc în viață, fericire în familie, dar cel mai important – să nu-și mai piardă niciodată credința în ei înșiși, în posibilitățile și fericirea lor. Ne gândim că după încheierea perioadei de reabilitare pentru acești băieți este important ca, pe lângă serviciu și responsabilități cotidiene, să apară în viață o pasiune, o activitate pentru suflet. Mai ales că, din discuțiile noastre cu ei, s-a constatat că mulți au o asemenea dorință și interes pentru aceasta. Aceasta ar putea fi orice ocupație, orice formă de artă și nu doar artă, chiar și creșterea iepurilor, important este ca viața să fie plină. Comunității îi dorim să aibă parte de atenție utilă și constructivă din partea celor care poate și trebuie să ajute. Avem nevoie de cât mai multe centre de felul acesta”.
