O serie de cercetări publicate recent examinează posibila relație între poluarea aerului și mortalitatea cauzată de noul coronavirus. Dacă observațiile inițiale indică faptul că virusul este mai fatal pentru regiunile puternic poluate, acum este necesară o analiză suplimentară pentru a pune punct dezbaterilor în acest sens.
Cele mai poluate regiuni ale Europei sunt aceleași în care COVID-19 ia cele mai multe vieți. În total, 78% din decesele din cauza coronavirusului în Europa sunt concentrate în cele cinci regiuni cu cea mai joasă calitate a aerului, afirmă Jaron Ogen, cercetător la Institutul de Geoștiință al Universității Martin Luther din Halle, Germania, într-un studiu preliminar publicat în revista Science of Total Environment.
Nu ar fi mai bine atunci să identificăm persoanele care prezontă cel mai mare risc de infectare?
Aceste regiuni au o poluare în special toxică, deoarece din ele fac parte orașe mari cu trafic masiv, de exemplu, Milano, Torino și Madrid. Mai mult – aceastea sunt înconjurate de munți care împiedică disiparea poluării.
„Am ales dioxidul de azot [ca unul dintre poluanții din aer], deoarece efectele sale nocive sunt bine cunoscute și există statistici ușor de găsit despre acesta”, a explicat cercetătorul. Contactul prelungit cu acesta are efecte asupra sănătății similare cu factorii de patogenitate a coronavirusului, de exemplu, leziuni pulmonare, probleme respiratorii, insuficiență cardiacă.
Poluarea slăbește și sistemul respirator, ceea ce îl face o țintă mai accesibilă pentru virus.
Alarma ecologică
Jaron Ogen nu este singurul care declanșează alarma ecologică. Chiar și în timpul primei epidemii SARS din 2002-2004, cercetătorii și cercetătoarele chineze au subliniat că orașele cu cea mai mare poluare au avut cele mai mari rate de mortalitate de la „fratele mai mare” al COVID-19. Aceeași legătură a fost găsită de un studiu britanic și unul american, publicat în luna anterioară.
Poluarea nu este singurul factor posibil
În același timp, toate grupurile de cercetare menționate mai sus subliniază că este mai bine să ne abținem de la concluzii pripite, care ar apărea ca urmare a acestor observații. „Legătura descoperită nu constituie neapărat o legătură cauzală”, explică omul de știință. Sunt și alți factori care, la fel, ar putea explica de ce regiunile puternic poluate au numeroase decese cauzate de COVID-19.
Bunăoară, densitatea populației are și ea influență, relatează cercetătoarea Rosie Cornish de la Școala de Medicină Bristol. De asemenea, noi tindem să concentrăm obiectele de observare într-un punct dat, în timp ce poluarea atmosferică poate afecta într-un mod diferit părțile orașului - în inima orașului lângă drum sau la marginea suburbiilor, la granița cu satele, a spus Anna Hansell , profesoară de epidemiologie ecologică din Leicester, Marea Britanie.
Într-un fel sau altul, toți oamenii de știință sunt de acord că coronavirusul este încă un motiv pentru a trece la politicile care vizează dezvoltarea de soluții mai ecologice.
Traducere: Dan Erușevschi