Dacă vi se pare că în ultimul timp copilul vă adresează o sumedenie de întrebări verificându-vă nivelul de inteligență și așteptând s-o dați în bară, înseamnă că el a crescut suficient pentru a afla adevărul vieții. Sau, cel puțin, acel adevăr pe care îl cunoașteți voi, părinții, despre viață.

În viața fiecărui copil și părinte survine momentul când comunicarea în cadrul familiei se construiește, în principal, pe întrebările copiilor și răspunsurile părinților. Adesea întrebările nu sunt din cele mai ușoare, astfel încât ți se creează impresia că au fost gândite minuțios, special pentru a vă pune într-o situație jenantă. De fapt, lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, pentru că, pur și simplu, copilul cunoaște în felul acesta lumea și are nevoie de ”instrucțiunea” voastră părintească.

Rețineți trei reguli

Deci cum să răspundem la întrebările complicate ale copiilor? Trebuie să reținem trei reguli de aur:

1. Spuneți adevărul, doar adevărul și nimic în afară de adevăr.

La ce bun îi trebuie copilului să știe tot adevărul, veți întreba, că doar e prea mic pentru aceasta. Știți ceva? Nu există perioade în viața omului când îi va prinde bine minciuna. Minciuna este dăunătoare nu doar pentru adulți, ci și pentru copii, or, în cele din urmă ei oricum vor afla adevărul și împreună cu el vor realiza și faptul că i-ați mințit, respectiv, nu sunteți demn de încredere.

2. Folosiți limbajul copilului, și nu limbajul unui matur

Nu există un asemenea adevăr care să nu poată fi spus copilului din cauza vârstei lui. Doar că la diferite vârste trebuie oferite diferite doze de adevăr. În plus, acest adevăr trebuie spus nu așa cum îl înțelegem noi, adulții, ci prin cuvintele copilului sau, cel mai bine, prin intermediul jocului, pentru că jocul este limbajul copiilor.

3. Nu amânați răspunsul pentru mai târziu

Nu va fi un moment mai potrivit pentru a satisface curiozitatea copilului decât momentul în care aceasta a apărut. Speranța că poate cumva va trece și se va uita, este o capcană periculoasă. Dacă copilul nu va primi de la noi răspunsul la întrebarea sa, fiți siguri că el îl va găsi în altă parte și sursele s-ar putea dovedi nu din cele mai bune.

În practică

Acum vom învăța practic cum să răspundem la întrebările complicate, incomode, iar, uneori și provocatoare ale copiilor, parvenite în redacție de la părinți – cititori ai revistei noastre. Toate întrebările au fost divizate în trei grupuri care presupun răspunsuri asemănătoare.

• De ce bunelul este atât de bătrân, el va muri curând?
• De ce tu nu ești tatăl meu?
• Tată, de ce eu te numesc tată, iar Sașa te numește Ruslan?
• Tată, mama mi-a spus că sexul este când doi maturi se sărută, iar apoi la ei apar copii. Dacă eu te voi săruta, va apărea un frățior?
• Mamă, de ce atunci când surioara mea mai mică era la tine în burtică, eu nu o vedeam?

Întrebările despre sex, nașterea copiilor, moarte, despre relațiile părinți-copii, precum ar fi divorțul, recăsătoria și altele – sunt întrebări pentru care niciun părinte nu este niciodată pregătit.

Cel mai bine ar fi să preluăm inițiativa și la un moment potrivit pentru noi să discutăm pe aceste teme cu odraslele noastre. Ignorând curiozitatea copilului în speranța că el va înțelege singur totul, îi faceți, de fapt, o defavoare. Explicați-i copilului cum apar pe lume, cresc și mor toate ființele vii, inclusiv oamenii. Mai târziu el vă va mulțumi că semenii lui nu au râs de el când le-a povestit că a fost găsit printre frunzele de varză.

În ceea ce ține de relațiile interpersonale, acesta este un subiect complicat pentru copii, de aceea întotdeauna explicați-le copiilor ce vă leagă de o persoană sau alta, ce sentimente aveți față de ea sau de ce nu mai comunicați cu persoana respectivă. Aflați părerea copilului, împărtășiți cu el emoțiile voastre și atunci schimbările din cadrul familiei nu vor fi șocante și neașteptate pentru copil.

Întrebări importante

Acum să trecem la întrebările, răspunsurile la care sunt foarte importante pentru viitorul îndepărtat sau apropiat al copilului:

• Omul poate muri de la țigări? Atunci tu de ce fumezi, ești prostuță?
• Mamă, de ce îți vopsești genele? Tu doar ești și așa frumoasă!
• De ce spun toți că eu semăn cu tata, că doar tu m-ai născut?
• Cine este mai deștept: fetele sau băieții?

Când auziți asemenea întrebări, nu le ignorați. Rețineți că în baza răspunsurilor voastre le formează concepțiile copiilor despre cele mai importante lucruri din viață precum este, de exemplu, fumatul. Gândiți-vă dacă merită să justificați de ce nu puteți renunța la țigări. E preferabil să arătați copilului că e mai bine dacă omul nu fumează. Este important să vă confirmați cuvintele prin fapte și să nu vă contraziceți.

Întrebările despre frumusețe, capacități intelectuale, dragoste sunt foarte importante pentru copil, întrucât ele îi formează concepția despre sine însuși și persoanele care îl înconjoară. Atunci când răspundeți la asemenea întrebări, fiți atenți ca răspunsul să nu lezeze și ofenseze cumva copilul, dar și să nu îi formeze o atitudine preconcepută față de anumite lucruri, de exemplu, față de capacitățile intelectuale ale băieților.

Vei crește și vei afla

În sfârșit, să analizăm și grupul așa-numitelor întrebări stupide:

• Mamă, dacă în capul nostru sunt creieri, unde se duce mâncarea?
• Ce înseamnă ”mult”? Eu pot să-l pun în căldărușă?
• De ce avionul când zboară nu dă din aripi?
• Pentru ce țânțarii au nevoie de sânge?
• Cum fac păsările treaba mică?
• De ce plopul este numit plop? Pentru că pe el întotdeauna plouă?
• De ce copiii deștepți nu pot merge deodată la lucru, fără grădiniță?

De regulă, nu suntem deloc încântați să răspundem la astfel de întrebări. Cel mai răspândit răspuns în acest caz este ”vei crește și vei afla”. Părinților, nu vă leneviți! Implicați logica și agerimea și atunci copilului îi va fi interesant cu voi! Când își va da seama că pentru voi nu există întrebări stupide, copilul nu se va teme să vi le adreseze, respectiv, veți deveni cel mai bun prieten pentru el, un prieten cu care va putea discuta orice. Fiți de acord că nu este chiar atât de complicat să spuneți câteva cuvinte despre construcția avionului, despre particularitățile organismului nostru sau cel al păsărilor. Nu trebuie să le oferiți descrieri anatomice cu ilustrații, pur și simplu acordați atenție copilului și răspundeți-i prin câteva cuvinte. Dacă ceva nu înțelegeți sau nu știți, este un pretext foarte bun să vă lărgiți orizontul de cunoștințe prin autoinstruire. Vreți ca odrasla voastră să devină cultă și perspicace? Atunci voi înșivă trebuie să vă perfecționați.