„Am decis să-mi deschid fața pentru a mă accepta și a fi acceptat așa cum sunt”, zice Andrian Berdaga, un tânăr de 34 de ani care, în timp ce se afla în detenție, a aflat că este seropozitiv. Drogurile au fost cele care i-au răpit aproape 14 ani de libertate, dar diagnosticul a fost cel care l-a determinat să lupte pentru o nouă viață.

Cu prilejul marcării la 1 decembrie a Zilei Mondiale de Combatere a HIV/SIDA, ZdG a discutat cu Andrian care, după patru ani de la depistarea virusului, a decis să vorbească, în premieră, despre experiența sa.

Andrian Berdaga are 34 de ani și activează în cadrul Asociației Obștești „Inițiativa Pozitivă”, fiind manager la un centru temporar de trai deschis special pentru persoanele care se eliberează din detenție.

„Eram nervos, strigam…”

În iarna anului 2018 a aflat despre diagnosticul său – infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV). „Au fost timpuri grele pentru mine. La acel moment, mă aflam în detenție și deja îmi ispășeam pedeapsa. Am apelat la serviciile penitenciarului nr.16, „Pruncul”, pentru a realiza o intervenție chirurgicală. Timp de o lună mi se făceau teste și examene medicale, dar nu primeam vreun rezultat. Am fost chemat de către medic, care a început să-mi explice ce înseamnă HIV, cum te poți infecta și mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. A doua zi m-au anunțat că sunt HIV pozitiv”, își amintește tânărul.

După aflarea diagnosticului, Andrian recunoaște că i-a fost dificil să accepte că este infectat cu virusul imunodeficienței umane și învinuia medicii pentru acest diagnostic. „Negam totul. Credeam că doctorii sunt mână-n mână cu polițiștii. Vă dați seama că până în acel moment nu am dus un mod de viață bun și sănătos. Eram nervos, strigam. Îmi spuneau (medicii, n.r.) să nu îmi fac griji, că există posibilitatea de a face terapie și de avea un mod de viață obișnuit. După un timp, am analizat la rece toată informația de la medici, am apelat la ajutorul doctorilor și am început a primi tratamentul”, spune Andrian.

Prejudecăți care afectează: „Dacă cineva se va gândi rău despre mine sau mă va judeca… asta nu ar trebui să mă afecteze”

„Până la acel moment nu știam prea multe despre virus, erau și alte persoane în detenție cu HIV și de la ele am aflat metodele de infectare și efectele virusului. Nu știu în ce mod m-am infectat, dar știu că nu aveam grijă de sănătatea mea și consumam droguri. În primul an voiam să aflu sursa infectării, dar acum nu mai contează”, povestește tânărul.

Andrian susține că procesul de acceptare a situației și a statutului de seropozitiv au fost cele mai dificile provocări din viața sa: „Deși făceam terapie (terapie antiretrovirală, n.r.) eram foarte disperat, am început din nou consumul de droguri. Am crezut că ăsta e finish-ul, rezultatul modului meu de viață. În penitenciar era un program de reabilitare care m-a făcut să văd altfel lumea. Reabilitarea a durat aproape doi ani. Acolo am învățat inclusiv principii de viață, pe care le urmez acum. Problema, de fapt, e la mine în cap. Dacă cineva se va gândi rău despre mine sau mă va judeca sau nu va dori să stea lângă mine, asta nu ar trebui să mă afecteze. Din acest motiv am decis să îmi deschid fața”, mărturisește tânărul.

„Eu cred că aflarea statutului de HIV pozitiv m-a determinat să-mi iau viața în mâini și să mă schimb”

Deși s-a aflat în detenție timp de 13 ani, Andrian nu se asociază cu trecutul și își planifică cu mare atenție activitățile sale. „Am fost în detenție pe motiv de consum și posesie de droguri, și alte infracțiuni mai mici. Eu cred că aflarea statutului de HIV pozitiv m-a determinat să-mi iau viața în mâini și să mă schimb după ispășirea pedepsei. Prin programul de reabilitare am aflat cum să mă reintegrez în societate, ce am greșit. Acum văd lumină, soare în fiecare zi, deschid ochii cu bucurie, știu ce planuri am pe azi, mă trezesc cu dispoziție. Asta e viață”, spune, însuflețit, Andrian.

„Ceea ce m-a făcut să merg mai departe este acel moment când m-am eliberat și am fost primit în societate. În așa situații vrei să faci o schimbare, dar atunci când ești perceput ca un „zăc”,  (pușcăriaș, n.r.) sau toți se așteaptă să revii la vechiul comportament, nu mai ai dorință de nimic”, argumentează Andrian Berdaga.

Tânărul mărturisește că a reușit să se schimbe datorită încurajării persoanelor apropiate și accentuează cât de important este ca oamenii să creadă în puterile și abilitățile altora. „Mulți oameni m-au susținut și am simțit iubire. Am fost îndrumat și angajat în câmpul muncii… Mesajul pe care vreau să îl transmit este că trebuie să acceptăm oamenii, fie că au HIV sau fie că sunt foști deținuți. Doar după ce le-ați întins mâna pentru ajutor și nu au apreciat asta, deja atunci problema nu e a societății, ci a persoanei. Iar pe tineri îi încurajez să nu se teamă să dea testul HIV și să afle statutul lor, cu atât mai mult că acest test e gratis și anonim”, spune Andrian.

Medic infecționist: „Există riscul, pe care mulți nu-l constată, de a te infecta prin alte metode decât cele cunoscute”

Tatiana Chiriac, medic infecționist din cadrul Centrului Medical „Biomed Diagnostic”, explică faptul că, pe lângă arhicunoscutele metode de infectare cu HIV, care sunt: de la mamă la făt, prin sânge și pe cale sexuală, există și alte surse prin care o persoană se poate contagia: „Există riscul, pe care mulți nu-l constată, de a te infecta prin alte metode decât cele cunoscute, cum ar fi de la diverse instrumente înțepătoare, dacă ele nu sunt sterilizate, de exemplu în cazul persoanelor care prestează servicii medicale la domiciliu sau tatuaj la domiciliu, manichiură, pedichiură. Aceste cazuri sunt rar întâlnite, deși nu imposibile”, spune specialista.

Una dintre cele mai des întâlnite neclarități privind această afecțiune este confundarea HIV și SIDA. „Infecția HIV este provocată de către virusul imunodeficienței umane. Pentru ca virusul HIV să progreseze în SIDA trebuie să se dezvolte în organism: este perioada de incubare, este perioada acută care se poate manifesta sub formă de răceală, se pot mări ganglionii limfatici etc., iar apoi este stagiul pre-SIDA. Și în final, este SIDA, sindromul imunodeficitar achiziționat, când omul are o prăbușire imunologică”, explică Tatiana Chiriac.

„După întâlnirea cu o persoană seropozitivă putem spune că „este la fel ca mine!”

Anastasia Ceban activează în calitate de psihologă la Asociația „Inițiativa Pozitivă”, care oferă inclusiv servicii de consiliere psihologică pentru persoanele seropozitive. Specialista susține că dezvăluirea statutului facilitează înlăturarea miturilor și stereotipurilor despre virus. „Persoanele cu statut HIV deschis ne oferă posibilitatea să aflăm mai multe informații despre această boală și să vedem că boala are chip uman, cu experiențe și temeri corespunzătoare. După întâlnirea cu o persoană seropozitivă putem spune că „este la fel ca mine!”, explică Anastasia Ceban.

Psihologa afirmă că reacțiile primare la acest diagnostic sunt negative, deoarece există informații eronate despre HIV. „O mare contribuție în acceptarea diagnosticului o au consultațiile „de la egal la egal” în care oamenii, prin exemplul lor, arată că e posibil să trăim fericiți și să avem o familie și copii sănătoși, fiind seropozitivi. De asemenea, persoanele cu statut HIV deschis ajută la combaterea autostigmatizării”, conchide specialista.

Anastasia Ceban consideră importantă educația sexuală a tinerilor și prezentarea alternativelor de comportamente riscante: „tinerii au nevoie de măsuri calitative de prevenire, lecții de educație sexuală și instrumente de protecție. Această abordare promovează formarea unei atitudini responsabile față de sănătatea cuiva, care, la rândul său, poate contribui la lupta împotriva epidemiei HIV”, susține psihologa.

Conform datelor estimative UNAIDS (Programul mixt al Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA), în R. Moldova sunt aproximativ 15 mii de persoane seropozitivi. Depistarea la timp a statutului HIV semnifică începerea timpurie a terapiei antiretrovirale. Persoanele care au virusul imunodeficienței umane pot duce o viață deplină și pot avea copii sănătoși, dacă urmează tratamentul cu strictețe.

Autor: Meica Otilia

Sursa