Eurasian Women's AIDS Network (EWNA) a publicat un nou raport privind criminalizarea HIV în regiunea Europei de Est și Asiei Centrale (EECA). Studiul a acoperit perioada 2018-2022 și s-a bazat pe date din 11 țări: Armenia, Belarus, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Rusia, Tadjikistan, Ucraina și Uzbekistan. Rapoarta Life4me.plus
Toate țările analizate, cu excepția Estoniei, dispun de o legislație penală extinsă privind HIV. În regiune, cauzele penale sunt adesea intentate de autoritățile de sănătate publică, mai degrabă decât de solicitanții individuali. În plus, instanțele ignoră adesea dovezile științifice actuale privind riscul de transmitere a HIV.
Cel mai mare număr de cazuri problematice a fost raportat în Belarus, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan.
Belarus. O modificare a legii în 2019 (a adăugat protecția împotriva divulgării) a redus numărul de cazuri raportate în această țară de la 133 în 2018 la 38 în 2021. Dar peste 60% dintre cazuri au implicat inculpați de sex feminin.
Rusia. În Rusia, numărul de cazuri de incriminare a HIV cu condamnări înregistrate a crescut de la 60 în 2017 la 94 în 2021. Mai mult de 30% din noile cazuri au fost împotriva femeilor. În plus, activiștii au documentat cazuri de șantaj și intimidare din partea partenerilor (bărbați) împotriva femeilor care trăiesc cu HIV, precum și amenințări cu procese.
Tadjikistan. În Tadjikistan, lucrătorii sexuali care trăiesc cu HIV au mai multe șanse de a fi arestați și urmăriți penal, chiar dacă "partea afectată" nu este inițiatorul plângerii și nu se suspectează sau nu se dovedește transmiterea HIV. În plus, titlurile din mass-media echivalează adesea femeile cu HIV cu lucrătorii sexuali. Toate acestea "perpetuează stigmatizarea".
Uzbekistan. În Uzbekistan, numărul mediu anual de cazuri penale împotriva persoanelor care trăiesc cu HIV în perioada de raportare (2018-2022) a fost de aproximativ 140, dintre care 97 au ajuns în instanță (40 împotriva femeilor).
Potrivit autorilor studiului, marea majoritate a țărilor EECA "legitimează stigmatizarea" persoanelor care trăiesc cu HIV prin aplicarea legilor penale legate de infecția cu HIV. Iar femeile sunt cele mai afectate de această stigmatizare.
În Republica Moldova, articolele din Codul penal referitoare la expunerea persoanelor la riscul de infectare sau transmitere a virusului HIV sunt rareori aplicate. În ultimii ani, practica cazurilor în temeiul articolelor relevante a scăzut considerabil. Dar cazurile de șantaj sunt prezente.
Exemple de cazuri de șantaj în Moldova.
Criminalizarea persoanelor seropozitive în Moldova se reflectă în primul rând în incriminarea expunerii la HIV și a expunerii persoanelor la risc de infectare. Codul penal moldovenesc a fost adoptat în 2002 și a rămas neschimbat în această privință. Tânăra Xenia trăiește cu HIV, este înregistrată la Centrul SIDA, urmează un tratament și se angajează să îl urmeze. Începând o relație cu un bărbat nou, femeia, simțindu-se responsabilă de sănătatea acestuia, i-a cerut consilierului său de la egal la egal să-i testeze noul partener. Prietenul era HIV negativ, iar Xenia a decis să-i spună despre diagnosticul ei. Prietenul a primit cu calm diagnosticul prietenei sale. Din când în când, cuplul și-a contactat consilierul pentru repetarea testării. După un timp, relația tinerilor s-a destrămat, iar Xenia a decis să se despartă de partenerul ei. Cu toate acestea, când a aflat de intențiile ei, acesta a început să o amenințe cu acțiuni în justiție pentru că o expunea riscului de infectare cu HIV dacă îl părăsea. Sub influența intimidărilor și amenințărilor, Ksenia a decis să se întoarcă la șantajist, deoarece îi era foarte teamă de procedurile judiciare. /Moldova, raionul Slobozia, iunie 2021/.
"Inițiativa Pozitivă, cu sprijinul unei game largi de parteneri la nivel național, elaborează un proiect de lege pentru a elimina o lege învechită și discriminatorie care incriminează HIV în Moldova. Organizația a organizat întâlniri și consultări în 2022 pentru a identifica problemele cheie și scenariile de abordare a acestora. Au fost elaborate amendamente la lege și un memorandum explicativ. În 2023 va fi lansat un proces de advocacy pentru a aboli articolul 212 discriminatoriu din Codul penal al Republicii Moldova.
Penalizarea este exacerbată de încălcările drepturilor omului împotriva persoanelor cu statut HIV pozitiv, inclusiv interdicțiile de adopție, listele de profesii interzise, testarea obligatorie a HIV înainte de căsătorie etc. Însă autorii studiului afirmă că, în pofida dificultăților din regiune, organizațiile non-profit și activiștii individuali lucrează în mod productiv pentru a atenua daunele cauzate de criminalizarea HIV.
Raportul poate fi consultat aici.
