Pedeapsa penală nu i-a lipsit de dreptul lor la educație. Vorbim despre deținuții, care, în ciuda faptului că se află după gratii, își continuă educația, făcând studii gimnaziale sau de specialitate. Experții în drepturile omului îndeamnă autoritățile să le oferedeținuților posibilitatea de a face studii superioare (licențiat sau masterat), iar pe deținuți - să studieze pentru a dobândi o profesie, care îi va ajuta să se integreze mai ușor în societate după ce își vor ispăși pedeapsa.
Eugen (nota editorului - numele a fost schimbat la solicitarea interlocutorului) a fost condamnat în 2012 la doisprezece ani de închisoare pentru infracțiuni economice cu executarea pedepsei în penitenciarul de tip semi-închis nr. 2 din Lipcani, raionul Briceni. El spune că a ajuns în închisoare din întâmplare. Știind că va petrece mult timp după gratii, în pofida faptului că avea studii superioare, a decis să studieze - să învețe o altă specialitate. Astfel, a dedicat doi ani, din cei șapte petrecuți în penitenciar, instruirii profesionale.
„Când am ajuns aici, tatăl meu mi-a spus: dacă ai posibilitatea să studiezi, studiază. Întotdeauna mi-a plăcut să studiez și să învăț ceva nou. Deși instruirea în penitenciar nu era obligatorie, am profitat de ocazie. Mai întâi m-am înscris la specialitatea „tâmplar”, iar un an mai târziu - la specialitatea „lăcătuș-montator”. „Penitenciarul ne-a furnizat caiete, pixuri, creioane. Lecțiile au decurs în mod obișnuit, la fel ca la libertate, cu profesori din școlile profesionale care veneau la penitenciar. După un an de studii, am pregătit și o teză, pe care am susținut-o în fața comisiei școlii profesionale din Briceni”, spune Eugen.
El spune că nu toți deținuții vor să studieze, chiar dacă procesul educațional nu este dificil: „Am fost vreo 20 de persoane, pe restul nu prea i-a interesat. De regulă, educația îi atrage pe cei are au deja anumite studii". Recent Eugen a fost eliberat înainte de termen din închisoare, dar se află sub supravegherea Biroului de probațiune. Este convins că specialitatea pe care a învățat-o după gratii îi va fi utilă în viață. „Nu am încă un loc de muncă, dar știu sigur că tot ceea ce am învățat îmi va fi de folos în viitor. În plus, nu am pierdut timpul în zadar, dar și a trecut mai repede. Știți, vorba ceea: în închisoare, un condamnat trebuie să fie mereu ocupat (râde), așa că am ales să studiez. Îi sfătuiesc pe toți deținuții să își exercite dreptul la educație”, spune Eugen.
Pot alege din 18 specialități oferite de 11 școli profesionale
În Republica Moldova există 17 instituții penitenciare, unde își execută pedeapsa peste 5 700 de persoane. Dreptul condamnaților la educație este stipulat de Codul de Executare al Republicii Moldova, iar studiile fac parte din programul individual de executare a pedepsei, care se stabilește după evaluarea deținutului. Varvara Dohotaru, șefa departamentului de reintegrare socială al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), persoana responsabilă de educația în penitenciare, spune că metodele de predare în penitenciare sunt stabilite de Ministerul Educației, iar administrația fiecărui penitenciar asigură condițiile pentru desfășurarea procesului educațional și asigură securitatea profesorilor în timpul orelor.
„Educația în penitenciare se desfășoară la diferite niveluri și sub diferite forme. Avem un program de educație primară pentru deținuții care nu știu să citească sau să scrie. O altă formă de educație sunt studiile gimnaziale pentru minorii care se află în detenție. Studiile gimnaziale se desfășoară și în instituțiile de detenție preventivă, pentru deținuții aflați la etapa cercetării judecătorești, cât și pentru deținuții transferați într-un penitenciar pentru minori. În plus, oferim și instruire profesională, care se desfășoară numai în penitenciare. Scopul nostru este reeducarea și resocializarea deținuților. Vrem ca după eliberare și întoarcere în societate, deținutul să poată reveni la viața normală. Dacă are nevoie de o specialitate, pe care nu a putut să o obțină înainte de condamnarea sa, atunci o poate obține aici. Ulterior, după eliberare, se va putea reintegra mai ușor în societate și va avea mai multe șanse să-și găsească un loc de muncă”, spune V. Dohotaru.
Potrivit ANP, în anul de studii 2019-2020, 538 deținuți au fost înscriși în programe de instruire profesională, iar 94 de deținuți minori au fost înscriși în programe de educație gimnazială. După absolvirea gimnaziului, deținuții își pot continua instruirea profesională, alegând una dintre cele 18 specialități oferite de 11 școli profesionale afiliate închisorilor. La absolvire, cei înscriși la studii pot primi diplome de electrician, tencuitor, tâmplar, brutar, croitor, frizer etc. Avantajul pentru absolvenți este faptul că documentul educațional nu indică faptul că ei au primit diploma într-un penitenciar.
Educația în penitenciar facilitează reintegrarea socială a deținuților
Experta în drepturile omului și membra Comitetului ONU împotriva torturii, Ana Racu, spune că asigurarea securității deținuților și a reintegrării lor sociale sunt două obiective principale ale sistemului penitenciar. „Educația este fundamentul reintegrării sociale, motiv pentru care este atât de importantă, este o punte peste care o persoană, care a fost izolată de ceva timp, se poate întoarce acasă mai pregătită. Prin intermediul programelor educaționale, fie din domeniul educației generale sau a celei vocaționale, studiile contribuie la creșterea nivelului de cunoștințe, la formarea competențelor și abilităților persoanelor private de libertate. Această oportunitate ar trebui folosită. Educația nu este doar o cerință sau un lucru auxiliar în mediul penitenciar, ci un drept garantat la nivel internațional, prevăzut în tratatele și normele internaționale în domeniul respectării drepturilor deținuților, precum: Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre ale Consiliului Europei privind regulile penitenciare europene și Normele minime standard ale ONU pentru tratamentul deținuților”, spune experta. Ana Racu recomandă autorităților să le ofere deținuților posibilitatea de a efectua studii superioare, mai ales acum, în contextul pandemiei, când unele instituții de învățământ superior desfășoară cursuri la distanță sau în regim online.
Traducere și adaptare: Dan Erușevschi
