Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pus pe rol spre examinare cererile parvenite din partea a trei narcomani din Rusia care se plâng de interdicția așa-numitei terapii de substituție, care presupune utilizarea sub supravegherea medicului a substanțelor narcotice metadona și buprenorfina în loc de drogurile puternice.
În Rusia ambele substanțe menționate mai sus sunt considerate droguri și circulația lor este complet interzisă.
Până la 22 septembrie curent, guvernul rusesc trebuie să răspunsă la interpelările CEDO pe marginea acestui caz, urmând ca obiecțiile Rusiei să fie transmise spre examinare reclamanților, după care să fie stabilită data examinării cazului de instanța de judecată.
Cazul unei perioade proxime
Narcomanii din Rusia încearcă de mult să-și revendice dreptul de a se trata după metoda recunoscută și aplicată în multe țări ale lumii a terapiei de substituție, când în loc de droguri puternice li se dă o rație strict dozată de metadonă – în rezultat, dependența de droguri se reduce și persoana dependență se poate adapta cu succes în societate și își poate ține sub control sănătatea.
Prima din cele trei reclamații, reunite acum într-un singur dosar, a fost depusă la CEDO încă în anul 2010, a doua – în anul 2011, cea de-a treia – în anul 2013.
Serviciul Federal de Control al Drogurilor consideră prohibiția aplicată terapiei de substituție drept una justificată. ”SFCD al Rusiei consideră că aplicarea terapiei de substituție cu metadonă în Rusia va distruge complet sistemul de tratament și reabilitare a persoanelor bolnave de narcomanie. Luând în considerare experiența din trecut, putem afirma cu certitudine că ”tratamentul” dependenței de heroină cu metadonă va duce nu la scăderea numărului de persoane dependente, ci la creșterea bruscă a acestora, întrucât în afară de dependența de heroină ne vom confrunta cu dependența de metadonă”, scrie pagina oficială a SFCD.
”Ei se sting încet”
orașului Togliatti, Ivan Anoșkin (unul din reclamații dosarului – nota redacției), a început să utilizeze droguri puternice intravenoase de la 14 ani, din anul 1994. Pentru prima dată s-a adresat benevol după tratament în anul 2000, însă în dispensarul local i se administrau doar neuroleptice, care îi provocau o stare inadecvată fără a ușura cumva sevrajul. În perioadele ulterioare când ajungea în spitalele de narcologie suporta comportamentul dur al personalului, infirmierii adesea îl băteau și îl legau de pat.
Externându-se din instituțiile medicale, Ivan repede recidiva, revenind la droguri, deși, după cum a recunoscut, heroina de mult nu îi mai producea stări euforice.
”Ajunsesem la starea că nu mai doream să utilizez ceva, însă nu puteam să nu utilizez”, explică Ivan.
Anoșkin a fost judecat de cinci ori pentru infracțiuni legare de droguri, a fost diagnosticat cu HIV, hepatita C, iar anul trecut s-a îmbolnăvit de tuberculoză.
Ivan consideră că cazul lui este tipic pentru Togliatti și pentru Rusia în general. Acum el activează în domeniul suportului social oferit dependenților de droguri și continuă să comunice cu persoanele care se confruntă cu aceleași probleme ca și el.
”Eu le duc seringi curate, literatură tematică, pentru ca ei să nu se infecteze unul pe altul. Le aduc, de asemenea, șervețele cu alcool. Ei sunt persoane foarte închise. Așa cum am fost și eu acum câțiva ani. Nici măcar din casă nu ies. Eu le spun: ”Poate ne internăm în narcologie?” Însă oamenii au frică de spitale, nu vor să se interneze, pentru că, asemeni mie, eu trecut deja prin aceasta. Ei sunt disperați pentru că știu că această variantă nu va funcționa pentru ei”, povestește Ivan Anoșkin în interviul acordat BBC.
”De aceea ei pur și simplu se sting încet din viață”, a adăugat Ivan.
Citiți continuarea articolului pe site-ul: http://www.bbc.co.uk/russian/russia/2014/06/140604_russian_junkies_european_court.shtml