Cu câteva săptămâni în urmă, Tsovinar Sakanyan, managerul de portofoliu al Fondului Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei, a vizitat Moldova. Timp de câteva zile, Tsovinar s-a întâlnit cu diverse organizaţii, oficiali şi reprezentanţi ai sectorului neguvernamental. „Iniţiativa pozitivă” a fost cea mai norocoasă. Special pentru site-ul nostru, Tsovinar a dat un interviu în care a răspuns la principala întrebare – ce se va întâmpla după ce Fondul Global va părăsi ţara. Răspunsul este onest.
Tsovinar, care este scopul vizitei dumneavoastră în Moldova, de data aceasta?
A trecut un de la ultima mea vizită în Moldova. Scopul principal al vizitei mele de această dată este de a mă întâlni cu toţi partenerii, cu care a fost posibil, şi de a vedea ce progrese au fost înregistrate în ceea ce priveşte implementarea grantului. Şi, cel mai important, să văd progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de durabilitate, care a fost elaborat anul trecut şi care a fost deja pus în aplicare. Acest plan reflecta în sine priorităţile naţionale, aşa că era necesar să vedem ce progres a fost făcut. Desigur, am avut un grup de lucru pentru HIV şi tuberculoză cu toți partenerii, iar colegii dvs. au arătat ce s-a făcut în ţară. S-au făcut multe într-un timp foarte scurt. Dar, în acelaşi timp, după cum ştiți, a fost o perioadă turbulentă, mecanismul de punere în aplicare a subvenţiei a fost schimbat, principalii destinatari s-au schimbat şi a fost necesar să se audă de la toată lumea cum merge procesul de adaptare la noul program.
Ați reuşit să vă întâlniţi cu ministrul sănătăţii Svetlana Cebotari. Cum a decurs întâlnirea?
Aceasta este prima mea întâlnire cu noul ministru, şi ea a decurs bine. Mi-a plăcut foarte mult deschiderea ministrului către diferite sectoare, înţelegerea lucrurilor, abordarea, accentul pus pe eficienţa programelor naţionale, pe influenţa lor. Era clar că vom construi relaţii bune de afaceri.
Când actual program al Fondului Global va înceta, iar împreună cu acesta, v-a înceta şi finanţarea, ce se va întâmpla în continuare?
Nimeni nu ştie. Este greu să priveşti atât de departe. Avem un nou director executiv, el numai a preluat funcţia. Desigur, obiectivul său cel mai important este strângerea de fonduri pentru Fondul Global. La moment, există multe semne de întrebare, situaţia politică din lume s-a schimbat, este în criză. Priorităţile ţărilor se schimbă, există multe componente. Poate fi şi aşa, şi altfel. Ceea ce ştim sigur este că fondurile nu se vor mări, ci, din contra, vor scădea.
Acest lucru înseamnă că țara noastră, inclusiv, ar trebui să se gândească la atragerea de noi resurse?
Desigur, numai că această întrebare este la fel de veche ca lumea. Deoarece noi demult spunem, că statele trebuie să caute resurse suplimentare. Dar aceasta lucru nu este ușor și noi îl înțelegem. Toate țările, indiferent de clasificarea Băncii Mondiale, au probleme enorme cu finanțarea sistemului de sănătate. Înțelegem acest lucru, dar lucrăm conform faptelor. Iar realitatea este că donatorii au redus finanțarea pentru regiunea Europei de Est și a Asiei Centrale. Lucrările ar trebui să fie efectuate, dar din nefericire, rămâne foarte puțin timp. Iar tempoul în care se mișcă trecerea la finanțare de către stat este foarte lent. Ar trebui să depună efort nu numai statul, ci și toți partenerii. Însă trebuie să înțelegem că și funcționarilor nu le este ușor. Ei au multe alte probleme și programe. În același timp, întrebarea rămâne aceeași – ce se va întâmpla în continuare? În opinia mea, vor exista totuși lacune în programe. Finanțarea din partea statului nu poate crește brusc. Nu trebuie să uităm un moment important că Fondul Global a suportat absolut toate cheltuielile un anumit timp. Am creat programe în țară, strategii care nu au existat până la noi. Anume Fondul Global a venit în țară și a creat sistemul de activitate al ONG-urilor, sistemul de profilaxie și a început să finanțeze toate acestea la un preț mult mai mare decât cel din țară. Și dintr-o dată fondul pleacă, iar țările nu sunt pregătite să ofere aceleași prețuri, aceleași salarii pe pentru oameni. Dar, în același timp, ONG-urile nu sunt un sector privat, nu au profituri pentru a-și asigura singure activitatea.
Până în prezent, în regiunea noastră există puține țări în care s-a dezvoltat un mecanism de finanțare a ONG-urilor, bazat pe exemplul Fondului Global. Acum, aceste mecanisme sunt doar la etapa de elaborare. Vrem să vedem cum statele își asumă aceste responsabilități. În Moldova, acest proces a început, desigur, sumele sunt mici, este doar o picătură într-un ocean, dar acesta este începutul și este un progres imens.
Care este prognoza dumneavoastră pentru viitor, e una pozitivă?
Prognoza mea pentru Moldova este una pozitivă, dar cu unele pierderi. Mi se pare că acesta este un proces natural de evoluție. Desigur, unele ONG-uri se vor închide, altele pe baza competitivității lor vor putea dovedi că pot continua să presteze servicii și vor încerca să fie finanțate de structurile statului. Unele organizații neguvernamentale își schimbă deja profilul și încep să facă ceea pentru ce există finanțare. Aceasta este prognoza mea.
Fondul Global a lăsat multe după sine. Până la noi în genere nu au existat programe. Acum atitudinea față de oameni s-a schimbat, și atitudinea față de boală s-a schimbat, câte persoane sunt tratate astăzi, sunt cifre enorme. Dar problema financiară rămâne și sper că ea va fi rezolvată treptat.
Ultima întrebare este una tradițională – ce poate face o persoană obișnuită din țara noastră să reziste epidemiei de HIV/SIDA?
Să discute activ problemele la diferite niveluri, indiferent de unde sunteți finanțat și dacă sunteți sau nu finanțați. Aceasta ține de oameni. Este atunci când inima fie doare, fie nu doare. Dacă există această durere – acesta este motorul societății. Dacă sunteți inerți, pasivi – nu puteți obține prea multe lucruri.