Mă numesc Timur, am 25 de ani și sunt originar din Odesa.

Nu pot spune că înainte de război aveam o viață liniștită sau „obișnuită”. Am fost mereu în centrul evenimentelor: o tinerețe agitată, am practicat sport aproximativ cinci ani, petreceri, anturaj criminal, droguri. Nivelul de responsabilitate socială era scăzut și, în esență, trăiam la limită.

La 18 ani am devenit tată. Aveam o familie, o relație de concubinaj, încercări de a construi o anumită stabilitate. Din exterior părea că mă descurc. Dar în interior exista deja mult haos și instabilitate

 

În februarie 2022 a început războiul.

Ca mulți ucraineni, am fost cuprins de panică. În prima lună am reușit să-mi trimit mama, soția și fiica în Germania. Eu am rămas singur.

Fiecare zi aducea frică. Vești despre cunoscuți, prieteni și rude care au murit. Tensiune constantă.

Pe acest fundal, starea mea a început să se înrăutățească rapid. Am început să consum fără control - ca o modalitate de a amorți, măcar temporar, durerea interioară.

Așa au trecut un an și jumătate.

Am încercat să mă adun, am trecut chiar și prin instruire militară, voiam să merg pe front. Dar din cauza fricii, dependenței și stării mele distruse nu am reușit.

La un moment dat am înțeles: sunt la limita distrugerii totale.

Am trecut prin detox, am suportat sevrajul, m-am stabilizat puțin, mi-am făcut bagajul și am părăsit țara.

Drumul până în Moldova a fost dificil: timp de trei zile am mers pe câmpuri, am înnoptat la oameni necunoscuți. După ce am trecut granița, am ajuns în Transnistria, unde am fost reținut, interogat și plasat pentru trei zile într-un izolator.

 

În Moldova am început să-mi fac actele pentru protecție temporară și să caut locuință.

În acel moment am înteles că am fost înșelat - oameni care promiteau ajutor au luat de la mine aproximativ 1000 de dolari și au dispărut.

Eram încă vulnerabil. În timpul pregătirii pentru interogatoriul la poliția de migrație am recăzut, am început din nou să consum și în decurs de o lună am cheltuit toți banii.

În loc să plec în Turcia, am ajuns la Bălți - unde am trecut prin unul dintre cele mai grele etape. Am fost reținut sub suspiciunea de consum. După aceasta am ajuns într-o stare de cădere totală. Locuiam pe stradă, dormeam în scările blocului, nu vedeam nicio ieșire.

Dar cel mai greu nu a fost lipsa banilor sau a locuinței, cel mai greu a fost judecata.Când ești dependent, societatea încetează adesea să te mai vadă ca pe un om.

                            

Despre organizația „Inițiativa Pozitivă” au aflat rudele mele. Mi-au spus că sunt gata să mă ajute doar cu o condiție - să cer eu însumi ajutor. Am contactat organizația - și acesta a fost momentul de cotitură. M-au ajutat să ajung la Chișinău și au început imediat să lucreze cu mine.

Mi s-au oferit:

Am trecut prin programul de 12 pași, am participat la grupuri și terapie individuală. Deosebit de importantă pentru mine a fost colaborarea cu medicul psihiatru-narcolog Olga - ea m-a ajutat să înțeleg impulsivitatea și reacțiile mele. Cel mai important lucru care a făcut diferența a fost atitudinea.

Nu am fost judecat, am fost tratat ca un om. Ajutorul a fost adaptat nevoilor mele reale.

 

În prezent sunt într-o stare mai stabilă și continui să lucrez la recuperarea mea. Nu mai consum. Am început să construiesc o relație mai conștientă cu mine și cu viața mea. Învăț să-mi asum responsabilitatea pentru deciziile mele.

Acest drum nu a fost rapid și nici ușor. Dar datorită sprijinului la timp am reușit să mă opresc și să încep să merg într-o altă direcție.

În acest timp am făcut și pași importanți în adaptarea socială: m-am angajat în cadrul organizației „Inițiativa Pozitivă” și am urmat cursuri de formare în cadrul proiectului YourJob Moldova. Acest lucru m-a ajutat să-mi reconstruiesc încrederea în mine, să-mi refac simțul responsabilității și să dezvolt competențe profesionale.

 

Experiența mea a arătat că chiar și în cele mai dificile momente, o persoană se poate recupera - dacă există un sistem de suport și oameni care sunt gata să ajute fără judecată.

Organizații precum „Inițiativa Pozitivă” joacă un rol important. Acestea ajută nu doar să depășești dependența, ci și să-ți redobândești demnitatea, sprijinul și șansa de a începe din nou.