Despre instrumentul REAct

REAct (Drepturi – Dovezi – Acțiuni) este un instrument dezvoltat de organizația Frontline AIDS (Marea Britanie) pentru a monitoriza și a răspunde la încălcările drepturilor omului la nivel comunitar.

În regiunea Europei de Est și Asiei Centrale, sistemul REAct este implementat de către Alianța pentru sănătatea publică în cadrul proiectului regional #SoS_project cu sprijinul financiar al Fondului Global pentru combaterea SIDA, a tuberculozei și a malariei.

REAct vă permite să documentați și să răspundeți la barierele legate de drepturile omului, accesul la servicii și prevenirea și tratamentul HIV.

Legislația Republicii Moldova cu privire la grupurile cheie ale populației rămâne represivă și discriminatorie. Legea penală conține o interdicție explicită privind transmiterea HIV și crearea amenințării cu infecția HIV. Munca sexuală și consumul de droguri sunt supuse unor interdicții administrative stricte. Posesia de droguri fără scopul vânzării poate fi clasificată drept încălcare a legii sau infracțiune, în funcție de mărimea dozei de substanță interzisă. Dozele pentru a începe urmărirea penală sunt atât de mici încât practic toate cazurile sunt penale. Persoanele LGBT sunt discriminate, deși într-o măsură mai mică decât în majoritatea celorlalte țări din Europa de Est. Relațiile între persoane de același sex nu sunt interzise, dar căsătoria între persoane de același sex nu este recunoscută. Moldova se îndreaptă spre integrarea în comunitatea europeană. Legislația actuală anti-discriminare conține interdicții explicite privind discriminarea bazată pe orientarea sexuală și statutul HIV.

CLIENȚI

234 reprezentanți ai grupurilor cheie au solicitat REActorilor ajutor în anul 2020 în legătură cu încălcarea drepturilor lor. O persoană a depus o cerere de două ori, de aceea cereri sunt mai multe – 235.

Cel mai mare număr de clienți înregistrați sunt persoanele din rândul consumatorilor de droguri injectabile. Acest lucru se datorează faptului că organizațiile implicate în documentarea cazurilor în cadrul REAct au o istorie mai îndelungată de cooperare cu acest grup cheie. În același timp uneori clienții sunt simultan reprezentanți ai mai multor grupuri cheie (lucrător sexual + consumatori de droguri injectabile, persoane care trăiesc cu HIV + consumatori de droguri injectabile), deci suma valorilor pentru grupurile cheie va depăși numărul total de clienți înregistrați (234).

Clienții din grupurile cheie (migranți, deținuți, foști deținuți, persoane afectate de tuberculoză, persoane cu dizabilități) în 85 % din cazuri sunt, de asemenea,persoane care trăiesc cu HIV sau reprezentanți ai principalelor 4 grupuri de risc, prin urmare cazurile lor sunt luate în considerare în statisticile principalelor grupuri, în cazul în care încălcările cazurilor se referă în mod specific la statutul HIV, consumul de droguri, munca sexuală sau orientarea sexuală. Cazurile în care încălcarea drepturilor a fost cauzată de prezența unor antecedente penale, dizabilitate sau tuberculoză sunt descrise în secțiunea „Alte grupuri vulnerabile”.

Au fost înregistrate 4 cazuri în care victima era un copil HIV pozitiv cu vârsta de până la 16 ani. Aceste cazuri se refereau la refuzul de a oferi copiilor servicii publice sau nerespectarea responsabilităților părintești de a respecta terapia antiretrovirală regulată pentru copiii lor. Din păcate, autoritățile de tutelă și curatelă reacționează la astfel de cazuri numai după cereri repetate din partea ONG-urilor.

Nu au fost înregistrate cazuri în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 16-18 ani. În grupa de vârstă 19-35, femeile predomină (cu preponderență lucrătoarele sexuale), iar în grupa de vârstă 36-55, sunt prezenți mai mulți bărbați, și cel mai frecvent sunt consumatori de droguri.

TOATE GRUPURILE CHEIE

TOATE TIPURILE DE ÎNCĂLCĂRI

PERSOANELE CARE TRĂIESC CU HIV

Din totalul de 72 de cazuri pentru acest grup de clienți, 33 de cazuri au semne explicite de discriminare anume din cauza statutului HIV care se exprimă prin refuzul de angajare, furnizarea de servicii medicale sau custodia unui copil.

Cele mai multe încălcări ale drepturilor persoanelor care trăiesc cu HIV au fost înregistrate de lucrătorii medicali (33 cazuri). Persoanele care trăiesc cu HIV primesc adesea refuzul efectuării consultațiilor de către specialiști (medic stomatolog, ginecolog, dermatolog etc.), în efectuarea procedurilor medicale (gastroscopie, de exemplu), precum și în spitalizare datorită statusului lor HIV pozitiv. Refuzul este adesea însoțit de declarații derogatorii față de pacient. Patru cazuri descriu tratament discriminator și umilitor al femeilor însărcinate cu HIV + în aceeași maternitate. Organizația parteneră a purtat o conversație cu medicul șef al acestei maternități, iar REActor monitorizează și activitățile acestei instituții medicale, pentru a răspunde la încălcările drepturilor Persoanelor care trăiesc cu HIV. Divulgarea statutului HIV de multe ori are loc sub formă de mărci speciale din evidența medicală a pacienților. Astfel, statutul este dezvăluit tuturor angajaților din unitatea medicală. A fost constatat, de asemenea, un caz de dezvăluire a statutului HIV de către o asistentă medicală dintr-o unitate Feldsher-Obstetrică, care a adus după sine stigmatizarea consătenilor pacientului.

CONSUMATORI DE DROGURI INJECTABILE (CDI)

LUCRĂTORI SEXUALI (LS)

BĂRBAȚI CARE ÎNTREȚIN RELAȚII SEXUALE CU BĂRBAȚI (BSB)

Grupul cheie al bărbaților care întrețin relații sexuale cu bărbați este, de asemenea, unul dintre cele mai închise grupuri care sunt reticenți să se plângă de încălcări ale drepturilor lor, chiar și în cazurile de violență și din cauza neîncrederii față de forțele legii și a nivelurilor ridicate de discriminare și stigmatizare.

A fost înregistrat un total de 4 cazuri de încălcare a drepturilor, dintre care două se refereau bariere în calea accesului la Terapia antiretrovială în timpul restricțiilor de carantină, deoarece victimele sunt atât Persoane care trăiesc cu HIV cât și bărbați care întrețin relații sexuale cu bărbați concomitent. Celelalte două cazuri au vizat violența brutală cauzată de ura față de reprezentanții comunității LGBT. REActorii au sugerat ca victimele să apeleze la organele de aplicare a legii printr-o cerere, însă victimele au ales să nu soluționeze aceste cazuri din cauza stigmatizării de sine și a refuzului de a-și dezvălui orientarea.

Implementatorii proiectului REAct se vor concentra pe o implicare mai activă a ONG-urilor din acest grup-cheie în procesul de documentare și răspuns la încălcările drepturilor bărbaților ce întrețin relații cu bărbați.

ALTE GRUPURI VULNERABILE

DEȚINUȚII

Au fost fixate 4 cazuri în care victima este o persoană care se află în închisoare și nu aparține altor grupuri cheie. Programul național HIV/ SIDA/ ITS definește deținuții ca un grup de populație vulnerabil și cadrul de reglementare legiferează acordarea de îngrijiri medicale deținuților.

Cu toate acestea, în practică, nu este întotdeauna asigurat dreptul deținutului/ prizonierului la îngrijiri medicale generale. Acesta a fost singurul caz care a fost înregistrat în baza de date REAct și a fost identificat ca fiind strategic.

O instituție medicală privată a refuzat să ofere servicii medicale unei persoane datorită faptului că este deținut, susținând că o instituție privată are dreptul să decidă la discreția sa cui să furnizeze servicii medicale. Această poziție este contrară prevederilor legislației actuale, respectiv art. 25 din Legea nr. 411 din 28.03.1995 privind protecția sănătății, care spune: „Cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a solicita asistență medicală în unitățile medicale și sanitare de orice formă – private sau publice”. De asemenea, trebuie remarcat faptul că inculpatul oferă servicii publice.

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în Republica Moldova a satisfăcut pe deplin plângerea victimei și a constatat că faptele enunțate în petiție constituiau discriminare în baza statutului social (al deținutului) la accesul la asistență medicală.

În timpul examinării cazului, reprezentanții A.O. „Inițiativa pozitivă” au fost audiați în calitate de martori care au fost direct implicați în organizarea asistenței medicale pentru beneficiar.

FOȘTI DEȚINUȚI

Problema reintegrării sociale a foștilor deținuți continuă să fie actuală în Republica Moldova. Perioada posteliberare este foarte dificilă pentru persoanele care au fost deținute, deoarece într-o perioadă relativ scurtă se confruntă cu multe probleme care apar în toate sferele vieții, de la dificultățile sociale la cele economice.

Din 24 de cazuri, în care victima este un fost deținut, numai 4 cazuri aveau la bază discriminarea sau refuzul la angajare și la furnizarea de servicii medicale tocmai din cauza antecedentelor penale ale unei persoane. Celelalte 20 de cazuri sunt asociate fie cu un statut HIV pozitiv, fie cu consumul de droguri de către un fost deținut în libertate.

Este important să rețineți că 20% din cazuri descriau detenție ilegală, folosirea forței de către poliție și constrângere pentru a mărturisi o infracțiune pe care clientul nu a comis-o. Înțelegerea ofițerilor de aplicare a legii, foștii deținuți sunt potențiali autori a încălcărilor, prin urmare este cel mai ușor să le „agăți” o crimă nerezolvată de ei.

PERSOANELE AFECTATE DE TUBERCULOZĂ

Au fost fixate 4 cazuri unde a fost clar constatată discriminarea tocmai din cauza prezenței tuberculozei la victimă. Cazurile raportează despre barierele din calea accesului la serviciile de sănătate și sociale, precum și discriminarea din partea angajatorului.

Diagnosticul și tratamentul tuberculozei în Republica Moldova sunt gratuite, iar accesul în timp util la asistența medicală, precum și respectarea strictă a tratamentului specificat sunt principalele componente ale unui tratament de succes. În ciuda acestui fapt, pacienții afectați de tuberculoză se confruntă adesea cu discriminarea împotriva lor, ceea ce face dificilă tratarea și identificarea cazurilor noi. Republica Moldova se numără printre cele 30 de țări din lume cu o incidență ridicată a tuberculozei multirezistente.

CAZURI CONECTATE CU COVID-19

Se poate observa că sectorul sănătății din Republica Moldova a făcut față în principal provocărilor asociate pandemiei COVID-19. În același timp, sistemul REAct a înregistrat cazuri care descriu noi tipuri de încălcări ale drepturilor Persoanelor care trăiesc cu HIV și ale reprezentanților grupurilor cheie și care indică prezența unor lacune în furnizarea de servicii medicale în perioada restricțiilor de carantină.

Aproximativ 33% (76 cazuri), dintre toate cele înregistrate în anul 2020, au fost direct legate de restricțiile de pandemie sau carantina COVID-19.

Dintre acestea 52% (41 cazuri) au raportat bariere în calea accesului la asistența medicală provocate de:

• întârzieri în furnizarea de medicamente, în special, buprenorfină, pentru pacienții cu necesități de Terapie de substituție a opioidelor (31 cazuri)
• externare prematură din spital datorită reprofilării unei instituții medicale pentru a răspunde la COVID-19 sau închiderii unei instituții medicale pentru a fi pusă în carantină (3 cazuri)
• refuzul ambulanței de a se deplasa în sate îndepărtate (3 cazuri)
• bariere în calea accesului la asistența medicală din cauza restricțiilor privind circulația și trecerea frontierei (4 cazuri)

În același timp 10% (7 cazuri) au raportat noi tipuri de încălcări ale drepturilor omului de către reprezentanții forțelor de aplicare a legiicare au folosit restricții de carantină pentru a pune presiune asupra grupurilor vulnerabile.

Au fost fixate 6 cazuri, unde beneficiarilor li s-au impus amenzi nejustificate, în legătură cu presupusa încălcare a măsurilor de carantină.

De asemenea, în 13% (10 cazuri) au fost raportate încălcări ale angajatorului.

Pe lângă concedieri și neplata salariilor în perioada de carantină, lucrătorii suferă și de stigmatizare și discriminare atunci când una dintre rudele lor este bolnavă de COVID-19, deși nici măcar nu locuiesc împreună sau nu au contact cu lucrătorul.

În plus, au fost depistate și cazuri de testare obligatorie HIV după ridicarea carantinei pentru COVID 19, ceea ce a dus la încălcarea drepturilor persoanelor cu HIV.

De asemenea, au fost înregistrate 16 cereri de la beneficiarii care doresc să primească consiliere juridică cu privire la concediere (fără relații de muncă formalizate) sau la soluționarea problemei unui împrumut care nu poate fi plătit din cauza pierderii de venit din cauza pandemiei. Asemenea cazuri nu reprezintă o încălcare a drepturilor omului, dar ilustrează bine vulnerabilitatea reprezentanților grupurilor cheie. În toate cazurile, REActorii încearcă să ofere sfaturi beneficiarului cu privire la posibile soluții la problemele materiale.

EXEMPLE DE CAZURI

RĂSPUNS LA ÎNCĂLCĂRI

REActorii sunt implicați în documentarea și rezolvarea încălcărilor drepturilor și sunt paralegali, consultanți inter pares și lucrători de asistență în organizații care furnizează servicii de prevenire, tratament și reducere a riscului HIV.

Asistența medicală și socială este furnizată victimei sub formă de consiliere, sesizare și însoțire către organizații partenere sau instituții medicale pentru a primi alte servicii de prevenire și tratament necesare.

Asistența juridică primară din partea REActorului constă în a oferi consiliere cu privire la aspectele juridice și de a ajuta la redactarea plângerilor sau cererilor. Cu toate acestea, atât victimele, cât și REActorii înșiși (fiind și reprezentanți ai grupurilor vulnerabile) se tem să interacționeze din nou cu ofițerii de poliție din cauza experienței negative a unei astfel de interacțiuni în trecut, precum și din cauza fricii pentru siguranța lor.

Sprijinul legal oferit pentru caz de către REActor, în primul rând, constă în medierea între victimă și vinovat. Astfel, majoritatea cazurilor se soluționează în cazul în care vinovatul este un lucrător în domeniul sănătății, un reprezentant al educației sau al altor servicii, precum și vecinii și rudele. REActorii poartă conversații explicative cu făptuitorul pentru a educa despre HIV și a reduce stigmatul. Dacă clientul este pregătit să-și apere drepturile sau dacă are nevoie de apărarea unui avocat profesionist (cazuri de incriminare), atunci un astfel de client este redirecționat către avocații profesioniști ai ONG-urilor sau către Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat.

Din păcate, o treime din cazuri rămân fără un răspuns adecvat, deoarece victimele ezită să-și apere în continuare drepturile și refuză asistența juridică din partea unui REActor sau a unui avocat din teama de a interacționa cu agențiile de aplicare a legii și a neîncrederii în sistemul de aplicare a legii în ansamblu. Victimele preferă, de asemenea, să suporte încălcări sistematice ale drepturilor lor decât să dezvăluie statutul lor HIV, orientarea sexuală sau apartenența la grupuri cheie în cursul procedurilor legale.

ÎNDRUMĂRI PENTRU AUTORITĂȚILE NAȚIONALE CU PRIVIRE LA MODUL DE ÎNDEPLINIRE A RESPONSABILITĂȚILOR LOR ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI

1. Modificarea Codului contravențional pentru a atrage la răspundere angajatorii în caz de refuz de angajare din motive discriminatorii și/ sau cereri suplimentare de documente de angajare (inclusiv testarea HIV) care nu sunt prevăzute de lege.
2. Excluderea normelor penale care incriminează Persoanele care trăiesc cu HIV și aplicarea normelor generale de drept penal. Eliminarea articolului 212. „Infecția cu SIDA” din Codul penal al Republicii Moldova.
3. Excluderea dispozițiilor penale care incriminează lucrătorii de sex comercial, excluderea articolului 89. „Angajarea în prostituție” din Codul Republicii Moldova cu privire la infracțiuni.
4. Ajustarea cadrului de reglementare și legal în conformitate cu recomandările organizațiilor internaționale pentru dezincriminarea consumului de droguri în scopuri nemedicale și/ sau deținerea de droguri pentru uz personal, ținând cont de prevederile art. 6, art. 8 și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 pentru ajustarea cantității de droguri aflate în posesia сonsumatorilor de droguri injectabile pentru uz personal. La fel ar trebui să se facă și pentru deținuți.
5. Evaluarea sistemului de înregistrare a drogurilor în vederea reformării sau abandonării acestuia dacă evaluarea relevă ineficiența sau chiar impactul negativ asupra sănătății publice și a drepturilor omului.
6. Introducerea măsurilor alternative de pedeapsă prin crearea de mecanisme de recomandare pentru serviciile de reabilitare, tratament și resocializare în cazul dependenței de droguri.
7. Modificarea articolului din Codul penal care incriminează consumul de droguri în închisori (articolul 217/5) pentru a elimina barierele în calea accesului la tratament.
8. Modificarea art. 398 din Codul contravențiilor, care prevede competența comisiei administrative de a soluționa articolul 75 „Divulgarea informațiilor confidențiale” privind testarea HIV.
9. Asigurarea unei protecții adecvate a datelor sociale și/ sau de sănătate la nivel de sistem. Modificarea Ordinului nr. 198 din 16 martie 2015 cu prevederile Legii nr. 133/2011 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.
10. Extinderea accesului la Terapia de substituție a opioidelor în orașele mici, precum și oportunitățile de a primi medicamente pentru Terapia de substituție a opioidelor la domiciliu.

PAȘI STRATEGICI PENTRU 2021 ÎN BAZA DATELOR REACT

Pe lângă documentarea încălcărilor drepturilor omului și acordarea de asistență victimelor la nivel individual, sunt planificate următoarele activități:

• Desfășurarea de campanii de advocacy pentru implementarea recomandărilor de mai sus pentru autorități.
• Implicarea paralegalilor și a avocaților profesioniști pentru apărarea drepturilor reprezentanților grupurilor cheie în instanțe.
• Cn centru de instruire pentru REActori și paralegali pentru a-și îmbunătăți competența în procesul de acordare a asistenței juridice primare.
• Includerea cazurilor colectate în rapoartele din umbră către organele ONU în cooperare cu rețelele regionale de reprezentanți ai grupurilor cheie.
• Acoperirea mass-media a cazurilor strategice pentru a reduce stigmatul față de Persoanele care trăiesc cu HIV și reprezentanții grupurilor cheie.
• Asigurarea stabilității financiare și implementarea continuă a componentei REAct după finalizarea proiectului regional #SoS_project.

În Moldova, coordonatorul pentru implementarea sistemului REAct este sub-destinatarul proiectului #SoS_project – organizația neguvernamentală „Inițiativa pozitivă”. Documentarea cazurilor este efectuată de 12 organizații partenere care lucrează cu grupuri cheie. Unii REActori sunt, de asemenea, paralegali.

https://react-aph.org/